Cum vrea să-i convingă statul român pe tineri să facă pregătire militară

Parlamentul României examinează două proiecte legislative care propun modificarea Legii privind pregătirea populaţiei pentru apărare şi înlocuirea Legii apărării naţionale a României, scrie B1.ro.

Primul proiect legislativ a fost recent adoptat de Parlament şi urmează să fie promulgat. Acesta modifică Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Al doilea proiect, aflat în aşteptarea votului final, va înlocui Legea nr. 45/1994 privind apărarea naţională a României.

Program de pregătire militară voluntară

Proiectul aprobat introduce posibilitatea ca cetăţenii români să urmeze voluntar un program de pregătire militară. În timpul păcii, bărbaţii şi femeile cu vârste între 18 şi 35 de ani, care nu au efectuat serviciul militar activ sau în rezervă, pot solicita Ministerului Apărării Naţionale (MApN) înscrierea într-un program de pregătire militară de bază.

Înscrierea se realizează pe baza unui angajament semnat pe proprie răspundere, iar participarea este condiţionată de declararea voluntarului apt în urma selecţiei efectuate într-un centru militar.

Pe durata programului, voluntarii beneficiază gratuit de:

• cazare;

• echipament şi hrană;

• asistenţă medicală şi medicamente.

De asemenea, li se acordă toate drepturile prevăzute de lege pentru militarii în termen. La final, voluntarii primesc o indemnizaţie echivalentă cu trei salarii medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. În 2025, aceasta se ridică la 25.850 de lei, salariul mediu brut fiind de 8.620 de lei.

După încheierea programului, centrele militare îi înregistrează pe voluntari şi îi includ în rezerva operaţională.

Proiectul reglementează şi modul în care studenţii instituţiilor civile de învăţământ superior îşi pot efectua serviciul militar, pentru a acoperi nevoile MApN sau ale altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.

De asemenea, vor fi consideraţi rezervişti cetăţenii care au deţinut anterior calitatea de poliţist sau poliţist de penitenciare.

Proiectul privind intervenţiile în afara graniţelor

Al doilea proiect legislativ, care a trecut tacit de Camera Deputaţilor şi aşteaptă votul final în Parlament, stabileşte cadrul legal pentru intervenţiile externe menite să protejeze cetăţenii români aflaţi în pericol. Principalele reglementări prevăd:

• Integrarea relaţiilor sociale pentru apărarea naţională, protejarea valorilor constituţionale şi exercitarea dreptului la autoprotecţie;

• Conturarea cadrului normativ intern pentru implementarea deciziilor adoptate în cadrul organizaţiilor internaţionale din care România face parte;

• Stabilirea unui mecanism de reacţie graduală şi adaptată, atât la nivel naţional, cât şi în cooperarea internaţională, pentru descurajarea şi prevenirea ameninţărilor la adresa suveranităţii, independenţei, unităţii statului, integrităţii teritoriale, democraţiei constituţionale şi securităţii naţionale;

• Asigurarea cadrului legal pentru utilizarea capabilităţilor militare şi non-militare în afara teritoriului României pentru protecţia cetăţenilor aflaţi în pericol;

• Coordonarea efortului naţional de apărare şi iniţierea eficientă a măsurilor de răspuns, inclusiv adaptarea şi sincronizarea acţiunilor tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, prin militarizarea forţelor de protecţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.