Cum se propagă o ştire falsă la un milion de români? Studiu de caz: Hello Kitty

Martina Orlea, consilier de stat la Departamentul Securităţii Naţionale din Administraţia Prezidenţială, a făcut radiografia celei mai noi campanii de dezinformare care a vizat-o în mod direct atât pe ea, cât şi pe preşedintele Nicuşor Dan.

Într-o postare intitulată "Cum se propagă o ştire falsă? Studiu de caz: Hello Kitty", experta în comunicare digitală a arătat mecanismul prin care o ştire falsă a ajuns să fie vizionată de aproximativ un milion de oameni.

ANALIZA Martinei Orlea

Sunt consiliera lui Nicuşor Dan în departamentul securităţii naţionale, axată pe combaterea dezinformării, şi chiar eu am fost ţinta unei campanii de dezinformare în acest weekend.

Ce s-a întâmplat?

În acest weekend au devenit virale pe Facebook poze cu domnul preşedinte şi noua lui consilieră în securitatea naţională, Martina Orlea (plus comentarii inadecvate şi misogine). Eu sunt Martina Orlea, noua consilieră - dar nu eu eram în poze.

În poze era Ioana, una dintre noii procurori care au fost la Palatul Cotroceni în urmă cu o săptămână, care a făcut câteva poze cu domnul preşedinte şi le-a pus pe social media.

Pe baza acelor poze s-a creat INTENŢIONAT o ştire falsă care a ajuns la aproximativ un milion de oameni. Ea a fost propagată DELIBERAT pe reţelele sociale şi cred că e important să înţelegem prin ce mecanisme a reuşit să ajungă virală. Pentru că aceleaşi mecanisme promovează astăzi ştiri false despre Hello Kitty, mâine despre vaccinuri, poimâine despre alegeri.

Care este mecanismul?

1. Crearea ştirii false: s-au folosit informaţii adevărate (pozele, care nu sunt făcute cu AI, faptul că domnul Nicuşor Dan m-a numit recent în funcţia de consilier în departamentul securităţii naţionale şi că am o vârstă asemănătoare cu cea a persoanei din poze), dar trunchiate. Ştirea lega numele meu de acele poze în care nu eram eu.

2. Amplificarea coordonată: mai multe profiluri de Facebook, care postează în general teme menite să dezinformeze (politică, sănătate, România în UE, Ucraina etc.), au postat coordonat, adică în acelaşi timp şi cu texte similare, ştirea. Apoi aceste postări au fost share-uite în sute de grupuri de Facebook - lucru care le-a crescut vizualizările, interacţiunile şi viralitatea. Apoi ştirea a fost preluată şi de influenceri mari, cu 70 000 de urmăritori.

3. Postarea pe alte platforme: ştirea a fost postată şi pe TikTok, şi pe LinkedIn, unde s-a pierdut sursa informaţiei, ceea ce o face mai greu de verificat.

4. Mutaţia 1: mulţi dintre voi (MULŢUMESC) aţi scris că nu eram eu în poză. Postările s-au schimbat - Nicuşor Dan şi-a numit o nouă consilieră de stat, fără să dea nume, rămânând doar poza (uşor de verificat dacă e adevărat, dar mai greu decât doar să-mi daţi un Google la nume).

5. Mutaţia 2: iar mulţi dintre voi aţi spus că nu este adevărat, că Nicuşor Dan nu a numit-o pe fata din poze consilier — postările s-au schimbat iar, spunând adevărul, acela că Ioana este una dintre noii procurori, şi criticând-o (într-un mod complet neacceptabil, bazat doar pe felul în care arată) şi atacându-i abilităţile profesionale.

Între timp, operaţiunea a încetat, deşi pe Facebook sunt în continuare zeci de postări cu ştirea falsă (doar că nu mai sunt share-uite în grupuri pentru a le creşte reach-ul).

Scopul acestei ştiri nu a fost să mă atace pe mine sau să o atace pe Ioana (Ioana a fost o victimă colaterală în tot acest proces şi îmi pare foarte rău că a trecut prin asta), ci să îl atace pe domnul preşedinte folosindu-i consilierii ca vector de atac.

Ce avem de făcut - noi şi platformele?

1. Să verificăm o postare înainte să îi dăm share - o simplă căutare pe Google cu numele meu ar fi arătat că nu sunt eu în poze.

2. Să privim cu suspiciune orice postare menită să creeze emoţii puternice (furie în special) - emoţiile puternice sunt folosite foarte des de propagandă.

3. Responsabilitate din partea platformelor - deşi am scris reprezentanţilor Meta despre această ştire, nu au şters toate postările şi au permis acestui mecanism de coordonare şi promovare să existe. Vom continua să punem presiune pe platforme să nu mai permită comportamentul coordonat neautentic (aşa cum scrie şi în Termeni şi Condiţii) şi să şteargă ştirile false atunci când le identifică. Nu vorbim despre libertatea de exprimare, ci despre ştergerea unei ştiri false propagate INTENŢIONAT.

4. (Şi nu e legat doar de dezinformare) Să nu mai judecăm femeile după cum se îmbracă şi arată. Ar fi trebuit să trecem peste asta cu mult timp în urmă.