Cu 60.000 de câini vagabonzi pe străzile Bucureştiului, există un maidanez la fiecare 31 de locuitori (presă)

Timp de decenii, populaţia Bucureştiului a fost ameninţată de un număr mare de câini vagabonzi care cutreierau străzile oraşului. În prezent, capitala României găzduieşte, potrivit oficialilor, peste 60.000 de câini vagabonzi, iar numărul acestora continuă să crească, scrie Călin Cosmaciuc, într-un articol apărut în The Independent.

Potrivit lui Cosmaciuc, pentru cea mai mare parte din locuitori, câinii nu sunt decât o pacoste, iar mulţi localnici îşi pot aminti întâlniri intime cu aceştia, soldate cu o scăpare cu sufletul la gură sau cu o muşcătură în gleznă. Cu toate acestea, la începutul acestei săptămâni, Ionuţ Anghel, un băieţel de numai patru ani, nu a fost atât de norocos. Copilul a fost ucis de o haită de cinci maidanezi în timp ce se juca cu fratele său într-un parc din oraş.

Pentru preşedintele Traian Băsescu, a fost picătura care a umplut paharul. După moartea lui Ionuţ, acesta a declarat furios că 'nu putem pune câinii mai presus de oameni' şi a anunţat planuri de eutanasiere a mii de maidanezi.

Deşi grupurile pentru drepturile animalelor au condamnat planul, calificându-l drept 'barbar', şi au solicitat alternative, cum ar fi sterilizarea, furia declanşată de moartea lui Ionuţ ar putea însemna că a venit, poate, în cele din urmă, sfârşitul pentru armata canină rătăcitoare din România, crede Cosmaciuc.

Potrivit semnatarului articolului, peste 6.000 de persoane au fost muşcate - dintre care 1.000 de copii - în primele patru luni ale anului 2013, în Bucureşti, un oraş cunoscut sub denumirea de 'Micul Paris', pentru frumuseţea sa arhitecturală. În condiţiile în care Bucureştiul are o populaţie de 1.883.425 de locuitori, există aproximativ un câine vagabond la fiecare 31 de oameni din oraş.

Problema Bucureştiului cu maidanezii datează din anii '80, atunci când dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu a ordonat demolarea a sute de case şi construirea unor blocuri în cadrul unui plan de urbanizare. Mulţi oameni au fost forţaţi să se mute în apartamente mai mici şi să îşi abandoneze câinii.

Între 2001 şi 2007, autorităţile au susţinut că au eutanasiat peste 100.000 de câini vagabonzi, însă ONG-urile susţin că această cifră este una fantezistă şi că cea mai mare parte din banii destinaţi proiectului au fost deturnaţi.

Moartea lui Ionuţ a pus problema din nou pe agenda politică. După atac, oficialii locali au capturat toţi câinii fără stăpân din zonă şi au instalat un gard între aleile parcului şi terenul viran unde a avut loc atacul, însă zeci de copii se joacă încă nesupravegheaţi în zonă.

Preşedintele Băsescu pare să fi surprins sentimentele opiniei publice, care simte că sterilizarea nu mai este suficientă pentru a se ocupa de problema maidanezilor şi crede că sunt necesare măsuri mai ferme.

Şeful statului a fost bântuit de problema câinilor vagabonzi de-a lungul carierei sale politice. În 2001, atunci când era primar al Bucureştiului, Băsescu a făcut presiuni pentru o campanie de a eutanasia câinii, însă a fost convins de către actriţa Brigitte Bardot, în prezent activistă pentru drepturile omului, să-i sterilizeze.

În opinia lui Cosmaciuc, legile cu privire la ceea ce se poate şi ce nu se poate face în privinţa animalelor nedorite ale Bucureştiului sunt neclare. Deşi, potrivit oficialilor români, eutanasierea este permisă în unele cazuri, ONG-urile pentru drepturile animalelor susţin că o hotărâre a Curţii Constituţionale de anul trecut a scos în afara legii practica de a ucide câini.

Actualul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, susţine organizarea unui referendum cu privire la eutanasiere. 'Oamenii să decidă asupra eutanasierii', a declarat acesta, şi există unele indicii că publicul ar putea fi gata să-l susţină, susţine Cosmaciuc.

Atât de puternică este mânia generată de moartea violentă a lui Ionuţ, încât o poveste despre soldaţii germani care împuşcau câinii fără stăpân în Bucureşti cu aproape o sută de ani în urmă a circulat pe scară largă pe reţelele de socializare, adaugă semnatarul articolului.

Carmen Arsene, de la Federaţia Naţională pentru Protecţia Animalelor, susţine că guvernul este de vină pentru incapacitatea de a pune în aplicare alternative adecvate. 'Sterilizarea este eficientă în Bulgaria şi Turcia. Într-un oraş românesc, Oradea, numărul de câini a scăzut de la 5.000 la doar 300', explică ea, adăugând că ONG-urile au sterilizat peste 250.000 de câini, au plasat 10.000 de câini în adăposturi şi au dat câteva mii spre adopţie.

Ca de obicei, în România, există acuzaţii de corupţie care complică şi mai mult problema, susţine Cosmaciuc. Platforma de investigaţie Rise a susţinut că primăriile din trei oraşe au irosit milioane de euro şi că sarcina de a ţine sub control populaţia canină a fost preluată de către oameni de afaceri controversaţi, sub protecţia autorităţilor guvernamentale. Lupta dintre om şi animal de pe străzile Bucureştiului este departe de a fi terminată, conchide semnatarul articolului.