CSM, o nouă victimizare. Reacţie înaintea protestului pentru revocarea Liei Savonea: Subminarea justiţiei înseamnă întoarcerea la totalitarism
Cu câteva ore înainte de protestul care va avea loc azi în faţa Înaltei Curţi, protest prin care se cere revocarea şefei ÎCCJ, Lia Savonea, CSM a ieşit cu un comunicat în care acuză "amplificarea atitudinilor publice ostile faţă de magistraţi", şi susţine că acestea sunt "iniţiate şi orchestrate de factorul politic".
Membrii CSM mai acuză că demersul de contestare publică a şefei ÎCCJ şi a judecătorilor instanţei supreme de către ONG-urile care au organizat protestul "constituie o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar, incompatibilă cu independenţa justiţiei şi cu rolul fundamental al acesteia în statul de drept."
„Independenţa judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice şi nu poate fi negociată. Subminarea justiţiei înseamnă dispariţia statului de drept şi întoarcerea la totalitarism”, spune CSM.
Comunicatul CSM vine în condiţiile în care mai multe organizaţii civice anunţă protestul „Ce face Lia cu Justiţia din România?”, care va avea loc vineri, 14 noiembrie, ora 18:30, în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Organizatorii au transmis că manifestaţia este o reacţie paşnică, dar fermă, la deriva gravă a sistemului judiciar, simbolizată de numirea şi acţiunile actualei preşedinte a ÎCCJ, Lia Savonea, precum şi la atitudinea de autoapărare instituţională a CSM şi a Înaltei Curţi, care „confundă independenţa justiţiei cu impunitatea celor aflaţi la vârf”.
Organizatorii – Corupţia Ucide, Iniţiativa România, Rezistenţa, Iniţiativa Timişoara şi Declic – au fost în prim-planul manifestaţiilor din perioada 2017–2019 pentru apărarea independenţei justiţiei şi a luptei anticorupţie. Ei afirmă că aceleaşi principii îi animă şi acum, când cer revocarea unui personaj nefast care distruge credibilitatea justiţiei în ochii societăţii româneşti.
Reamintim că întoarcerea la totalitarism nu se produce când oamenii ies în stradă să îşi exprime nemulţumirile, ci abia când ei nu mai pot critica şi protesta fără să fie pedepsiţi pentru aceasta. În regimurile totalitare libera exprimare devine delict atunci când opiniile sunt critice la adresa puterii iar protestele îi pot costa pe participanţi puşcăria şi, în cazuri extreme - state precum Rusia, China, Iran etc. sau România în perioada comunistă - moartea.
Redăm integral comunicatul CSM
"Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenţia în repetate rânduri asupra amplificării atitudinilor publice ostile faţă de magistraţi, care au potenţialul de a afecta încrederea publică în justiţie şi de a leza independenţa acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt iniţiate şi orchestrate de factorul politic.
De dată recentă, ţinta predilectă a acestor acţiuni iresponsabile a devenit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, mai multe dintre deciziile pronunţate de instanţa supremă fiind folosite ca prilej al unor aşa-zise dezbateri în cadrul cărora sunt propagate informaţii false sau denaturate, astfel încât să genereze în societate o reacţie emoţională puternică împotriva sistemului judiciar.
În acest context, demersul de contestare publică a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a judecătorilor instanţei supreme, anunţat de mai multe organizaţii nonguvernamentale, constituie o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar, incompatibilă cu independenţa justiţiei şi cu rolul fundamental al acesteia în statul de drept. Efectul concertat al acţiunilor publice vizând autoritatea judecătorească depăşeşte cu mult limitele unor pretinse critici constructive şi dobândeşte caracterul unor presiuni fără precedent la adresa justiţiei.
În aceste condiţii, Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă susţinerea deplină faţă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie întrucât afectarea independenţei acesteia, prin acţiunile publice denigratoare care manipulează societatea împotriva justiţiei şi subminează statul de drept, vulnerabilizează major puterea judecătorească, până la limita în care nu-şi mai poate îndeplini menirea constituţională, aceea de a garanta funcţionarea societăţii democratice în respect deplin faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.
Instanţele judecătoreşti au îndatorirea constituţională de a înfăptui justiţia, sens în care acestora le revine obligaţia de a aplica legea şi de a respecta deciziile Curţii Constituţionale. Instanţele nu pot să nesocotească cadrul normativ incident, pe care trebuie să-l aplice în litera şi spiritul său, fără posibilitatea de a-l completa, întrucât s-ar substitui în mod nepermis altor puteri în stat.
În acest context, este bine ca opinia publică să conştientizeze faptul că, de pildă, problematica prescripţiei răspunderii penale nu ar fi avut impactul actual în multe cauze penale dacă autoritatea legiuitoare ar fi intervenit cu promptitudine imediat după pronunţarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018, aşa cum era obligată de Legea fundamentală. Dimpotrivă, legiuitorul a ales să intervină abia după 4 ani, fapt care a perpetuat efectele unei legislaţii neconstituţionale.
Aşadar, în loc să-şi asume consecinţele propriilor inacţiuni, reprezentanţii clasei politice manipulează opinia publică, instigând-o împotriva judecătorilor şi generând riscul destabilizării grave a sistemului judiciar.
Independenţa judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice şi nu poate fi negociată. Subminarea justiţiei înseamnă dispariţia statului de drept şi întoarcerea la totalitarism", transmite CSM.
