Coronavirus. Asociaţie de Procurori cere pedepse mai dure pentru cei ce contaminează populaţia

Pe fundalul crizei coronavirusului, de-a lungul căreia cazuri precum cel al pacientului infectat care a scuipat medici sau a românului contaminat care a venit cu avionul din Spania au şocat opinia publică, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) cere Parlamentului şi Guvernului să facă demersurile necesare pentru înăsprirea pedepselor de care sunt pasibili cei ce se fac vinovaţi de zădărnicirea combaterii bolilor, relatează Ziare.com.

Mai exact, procurorii cer modificarea articolului 352 din Codul Penal, referitor la zădărnicirea combaterii bolilor, în contextul situaţiei de criză epidemiologică. Pedepsele maxime în acest caz ar creşte exponenţial în funcţie de gravitate şi pot ajunge de la maximum actual de 2 ani de închisoare, la 7, 10 sau chiar 15 ani în cazul unui deces provocat în acest mod.

Această măsură ar trebui să permită autorităţilor judiciare să aplice în mod eficient dispoziţiile de drept penal în cazul încălcării măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infecto-contagioase, arată AMASP, într-un comunicat transmis sursei citate.

În prezent, articolul 352 sancţionează cu închisoare de la 6 luni până la 2 ani sau amendă "nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli", respectiv cu o lună până la 6 luni de închisoare sau amendă aceeaşi faptă, dacă aceasta este săvârşită din culpă.

Potrivit propunerii asociaţiei de procurori, pedepsele pot însă creşte progresiv, în cazul persoanelor suspectate de infectarea cu o boală infecto-contagioasă care nu au respectat măsurile de izolare la domiciliu sau carantină instituţionalizată. Astfel, pentru încălcarea carantinei, aceasta riscă între 1 şi 5 ani, dar pedeapsa poate creşte până la 7 ani dacă a dus la infectarea altor persoane sau chiar 15 ani, dacă o persoană infectată a decedat.

Există şi o prevedere care pare inspirată din cazul de la Gerota, respectiv cazul unui fost şef adjunct al Poliţiei Capitalei care n-a spus că a fost în Israel, mai exact în teritoriile ocupate din Palestina şi a devenit un focar de infecţie în spitalul unde a fost internat.

Dacă o persoană a omis să spună medicilor informaţii esenţiale cu privire la posibilitatea de a fi intrat în contact cu o persoană suspectă sau confirmată ca fiind infectată cu o boală infecto-contagioasă, respectiv informaţii privitoare la eventuale deplasări în zone aflate sub risc de astfel de epidemii şi acest lucru a condus la infectarea personalului medical sau autorităţilor angajate în prevenirea şi combaterea bolilor infecto-contagioase, ori a determinat reducerea în mod substanţial a capacităţii de funcţionare a unui spital sau a oricărei alte instituţii publice, acest lucru se sancţionează cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

Articolul integral poate fi citit aici.