Comisia Europeană propune instituirea unui Parchet European

Preşedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso, a declarat că CE a propus astăzi instituirea Parchetului European. Prin instituirea căruia Comisia Europeană va acţiona în vederea îmbunătăţirii, la nivelul Uniunii, a derulării urmăririi penale a autorilor infracţiunilor de fraudă asupra banilor contribuabililor din UE.

Sarcina exclusivă a Parchetului European va consta în efectuarea de cercetări şi urmăriri penale, acesta urmând să aibă competenţa, la nevoie, de a trimite în judecată — în instanţele din statele membre — persoanele învinuite de săvârşirea de infracţiuni care afectează bugetul UE.

"Această iniţiativă confirmă angajamentul Comisiei faţă de consolidarea statului de drept. Propunerea va consolida în mod decisiv protecţia banilor contribuabililor şi combaterea eficace a fraudelor asupra fondurilor UE. Comisia a concretizat şi angajamentul de a consolida şi întări procedurile OLAF aplicate garanţiilor procedurale, similar cu garanţiile pe care le va oferi Parchetul European” a declarat Barosso cu această ocazie.

„Prin adoptarea propunerii de astăzi, Comisia Europeană îşi respectă promisiunea de a aplica o politică de toleranţă zero faţă de fraudele împotriva bugetului UE. Când sunt în joc banii contribuabililor, fiecare euro contează — cu atât mai mult în contextul economic actual”, a declarat vicepreşedintele Viviane Reding, comisarul pentru justiţie al UE.

„Infractorii care se folosesc de subterfugii juridice pentru a fura banii contribuabililor nu ar trebui să rămână liberi pentru că nu avem instrumentele adecvate pentru a-i aduce în faţa justiţiei. Un lucru trebuie să fie clar: dacă la nivelul nostru, al UE, nu ne protejăm bugetul federal, nimeni nu o va face în locul nostru. Fac apel la statele membre şi la Parlamentul European să sprijine acest proiect important astfel încât Parchetul European să înceapă să funcţioneze din 1 ianuarie 2015.”

„Parchetul European va asigura faptul că se acordă prioritatea cuvenită protejării bugetului UE în întreaga Europa. Acesta va reprezenta puntea de legătură între sistemele penale ale statelor membre, ale căror competenţe se opresc la frontierele naţionale, organismele Uniunii neputând efectua anchete penale”, a declarat Algirdas Šemeta, comisarul european pentru lupta antifraudă.

„Între timp, OLAF va continua să desfăşoare activităţi importante de combatere a fraudelor în domenii care nu intră în sfera de competenţă a noului parchet. Ideile pe care le-am prezentat astăzi pentru a-i îmbunătăţi guvernanţa, împreună cu recenta reformă, vor transforma OLAF într-un organism mai eficient şi mai responsabil în activitatea sa. Ca atare, succesul nostru în combaterea şi descurajarea fraudelor la nivelul UE va spori foarte mult.”

Logica propunerii de instituire a Parchetului European este simplă: dacă există un „buget federal” — finanţat de toate statele membre ale UE şi administrat în temeiul normelor comune — este nevoie, de asemenea, de „instrumente federale” pentru a proteja acest buget în mod eficace pe întreg teritoriul Uniunii. În prezent, în materie de combatere a fraudelor împotriva fondurilor UE, există un nivel de protecţie şi de asigurare a respectării legislaţiei foarte inegal pe teritoriul Uniunii.

Rata de succes a urmăririlor penale privind infracţiunile împotriva bugetului UE variază considerabil de la un stat membru la altul, iar media UE este de doar 42,3 % (România deţine recordul ţărilor europene având 225 de cazuri trimise spre rezolvare de CE, dintre care 128 de acţiuni au fost încheiate printr-o hotărâre judecătorească din care au rezultat numai 30 de condamnări).

Multe cazuri nu fac deloc obiectul cercetărilor, ceea ce permite infractorilor să scape, folosindu-se de subterfugii juridice, şi să fure banii cetăţenilor. Chiar şi atunci când au loc cercetări, există o mare disparitate între statele membre în ceea ce priveşte ratele condamnărilor pentru infracţiuni împotriva bugetului UE.

Parchetul European se va asigura că fiecare caz de suspiciune de fraudă împotriva bugetului UE este monitorizat şi încheiat, astfel încât infractorii să ştie că vor fi cercetaţi şi deferiţi justiţiei. Acest lucru va avea un puternic efect disuasiv.

În temeiul tratatelor UE, Danemarca nu va participa la acest proiect. Nici Marea Britanie şi Irlanda nu vor participa, cu excepţia cazului în care acestea decid în mod voluntar şi expres să facă acest lucru (consimţământ expres).

În paralel cu instituirea Parchetului European, Comisia propune o reformă a Agenţiei Uniunii Europene de Cooperare Judiciară în Materie Penală (Eurojust) şi prezintă o comunicare privind guvernanţa Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).