Comisia de cod electoral ia cu două mâini ce a dat cu una

După ce au dat impresia că sunt dispuşi să permită apariţia unor noi partide pe scena politică, membrii Comisiei parlamentare de Cod Electoral încep să ia cu dreapta ce au dat cu stânga.

După ce pe 24 februarie au decis ca un partid poate fi înfiinţat cu doar de trei persoane, membrii comisiei de cod electoral (împărţiţi în trei subcomsii) au re-introdus, prin mecanismele de radiere, respectiv finanţare a partidelor, unele dintre barierele eliminate la nivelul înfiinţării/înscrierii partidelor, semnalează coaliţia de ONG-uri "Politică fără Bariere", într-un comunicat de presă remis Epoch Times.

Prin deciziile adoptate luni şi marţi, membrii Comisiei de Cod Electoral încalcă atât principiile discutate cu Politică fără Bariere, cât şi înseşi principiile pe care Comisia le-a adoptat anterior.

Astfel, principiul privind radierea partidelor care nu depun candidaturi şi/sau nu obţin un anumit număr de voturi, în mai multe circumscripţii electorale, contravine principiului privind eliminarea criteriului teritorial, adoptat de comisie.

De asemenea, principiul privind subvenţionarea partidelor, respectiv decontarea cheltuielilor din campania electorală, numai pentru partidele locale care obţin 3% din voturile exprimate la nivelul unui judeţ, contravine atât principiului privind eliminarea criteriului teritorial, cât şi principiului privind finanţarea partidelor în funcţie de numărul de voturi obţinute.

Reprezentanţii "Politică fără bariere" mai acuză că textul nemodificat/neactualizat din art. 15 şi 16 ale Legii 334/2006, care menţine evaluarea performanţei electorale prin raportare la numărul de mandate obţinute şi atingerea pragului electoral la nivel naţional, contravine principiului privind eliminarea criteriului teritorial şi principiului privind finanţarea partidelor în funcţie de numărul de voturi.

"Membrii subcomisiei au acţionat în cadrul mandatelor primite de la formaţiunile politice. În opinia noastră, argumentele care au fost aduse în discuţie de formaţiunile politice nu au fost nici suficiente, nici valide.

Faţă de aceste contradicţii din cadrul activităţii legislative, organizaţiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere, alături de organizaţiile susţinătoare ale aceloraşi principii, vor elabora documente de poziţie, pe care le vor transmite în atenţia Comisiei comune. Păstrarea acestor contradicţii, care ţin de interpretarea corelată a textelor de lege, va echivala cu gâtuirea reformei aşteptate de societatea românească şi cu încălcarea promisiunilor formulate de formaţiunile politice parlamentare, din noiembrie 2014 încoace.", scriu reprezentanţii Politică fără Bariere..

Reamintim că în cadrul campaniei Politică fără bariere, ONG-urile au plecat de la premisa că dreptul de asociere şi dreptul de a fi ales sunt îngrădite de actuala legislaţie, mai ales prin prevederile incluse în legea partidelor politice. În prezent, legea prevede ca, pentru înfiinţarea unui partid politic este nevoie de 25.000 de semnături din 18 judeţe iar pentru candidaţii independenţi este nevoie de o listă cu un număr foarte mare de semnături, ceea ce înseamnă un regim inegal faţă de candidaţii partidelor politice în alegeri, mai ales la nivel local.

Mai mult, legislaţia actuală impune şi cerinţele de ordin geografic, aşa numitul criteriu al teritorialităţii. Pe lângă faptul că numărul de semnături cerut este foarte mare (în contradicţie cu prevederile Comisiei de la Veneţia), se pretinde ca parte din ele să fie din 18 judeţe. Acesta prevedere exclude ca un partid să se poată forma doar într-o regiune sau localitate, fapt reclamat de Comisia de la Veneţia ca o încălcare a dreptului la asociere.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.