Coaliţia pentru Educaţie: Planul cadru pentru gimnaziu este lipsit de viziune şi strategie pe termen lung

În planul-cadru pentru gimnaziu nu s-a ţinut seama de criticile obiective aduse de cei care predau la clasă în legătură cu noile discipline (Drepturile copilului, la clasa a V-a, Educaţie interculturala, la clasa a VI-a, Educaţie pentru cetăţenie democratica la clasa a VII-a si Educaţie economico-financiară, la clasa a VIII-a) şi nici de opţiunile făcute de elevi. (În luna februarie, în replică la planul-cadru emis de Minister, Consiliul elevilor propunea materii precum Etica aplicată, Cultură şi civilizaţie greco-romană - în loc de Latină, Educaţie economică, precum şi Oratorie, retorică şi dezbatere şi comasarea Fizicii, a Chimiei si a Biologiei sub cupola Ştiinţelor, pentru clasele V-IX).

Federaţia “Coaliţia pentru Educaţie” consideră că structura noului plan-cadru pentru gimnaziu aprobat de Minister este un compromis care arată clar că sistemul nu este pregătit să facă o schimbare majoră şi viziunea şi strategia pe termen lung lipsesc în continuare. Federaţia Coaliţia pentru Educaţie (FCE) îşi exprimă dezamăgirea pentru faptul că, nici în anul 2016, nu se găsesc soluţii viabile pentru inter şi transdisciplinaritate şi consideră că încăpăţânarea sistemului de a nu avea resurse umane competente pentru astfel de abordări va crea efecte majore în nevoile de formare a unor generaţii cu interes pentru cercetare, dezvoltare şi inovare.

“Noi considerăm că opţionalele, alegerile dintre cele 26 şi 34 de ore săptămânale, trebuie să fie ale părinţilor şi elevilor, ale comunităţii, în funcţie de resurselor umane de calitate care au un angajament faţă de acea şcoală, faţă de comunitate. Spaţiul şcolar al opţionalelor nu mai trebuie folosit pentru completarea normelor didactice ca o prelungire a orelor din trunchiul comun”, afirmă Daniela Vişoianu, preşedinta Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie.

Reprezentanta Coaliţiei regretă absenţa unui mesaj clar, fără ambiguităţi, din partea Ministerului, faţă de experţii care vor alcătui programele şcolare, considerând insuficientă o dezbatere pe un document deja scris, sub presiunea timpului. „Ce obiective vor avea profesorii care vor răspunde anunţului Ministerului Educaţiei, în vederea constituirii grupurilor de lucru pentru elaborarea curriculumului pentru disciplinele/domeniile de studiu obligatorii din învăţământul gimnazial?”, mai afirmă reprezentanta Coaliţiei.

Totodată, Coaliţia pentru Educaţie susţine un curriculum naţional construit coerent, corelat orizontal şi vertical, axat pe următoarele principii: • racordarea experienţelor de învăţare proiectate la dezvoltarea profilului educaţional al elevului centrat pe responsabilitate, cooperare, proactivitate, reflexivitate, respect; • utilizarea pe scară largă a învăţării centrate pe proiect şi pe probleme/soluţii, pentru a stimula creativitatea şi decizia asumată la nivelul elevilor; • includerea de procese de învăţare între egali, astfel încât elevii să înveţe unii de la ceilalţi. Federaţia este de părere că definirea cadrului, a viziunii, valorilor şi principiilor care să stea la baza activităţilor de proiectare a programelor şcolare pentru gimnaziu trebuie transmise de la începutul procesului şi că un criteriu de selecţie trebuie să fie alinierea la scopul comun – interesul elevului, al copilului.

De aceea, Coaliţia pentru Educaţie propune cinci direcţii strategice de acţiune, cu orizont de timp 2025, calitatea resurselor umane fiind prioritatea numărul unu, punându-se accent pe pregătirea profesorilor. Ca urmare, în data de 21 aprilie, Coaliţia organizează o audiere publică pe tema formării iniţiale a cadrelor didactice, la care sunt invitaţi să participe toţi actorii interesaţi. În acelaşi timp, Coaliţia pentru Educaţie subliniază importanţa orei de consiliere şi dezoltare personală, câte o oră pe săptămână, prinsă în trunchiul comun, din clasa a V-a până în clasa a VIII-a.

De asemena, consideră că profesioniştii care vor susţine aceste ore trebuie să aibă alt cadru de referinţă pentru intrarea în sistem decât actualul sistem de titularizare.

“Considerăm că rolul consilierilor în şcoală este esenţial pentru realizarea unui sistem de mentorat – îndrumare privind managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră, focalizat pe fiecare elev în parte şi pe grupuri de elevi şi am vrea să vedem viziunea decidenţilor despre cum asigură condiţiile de muncă pentru ca acest rol să se împlinească. Atunci când ne-am asumat să monitorizăm coerenţa politicilor de dezvoltare a curriculumului la decizia şcolii am dorit să accentuăm importanţa dezvoltării de curriculum inclusiv la nivelul şcolii şi al comunităţii. Curriculumul naţional unic nu poate răspunde cerinţelor principiului de egalizare a oportunităţilor decât prin extinderea curriculumului la decizia şcolii. Prin menţinerea procentului real mic al curriculumului la decizia şcolii cresc inegalităţile şcolare şi se reduc posibilităţile de valorificare a talentelor, oriunde s-ar afla ele”, conchide Daniela Vişoianu, preşedinta Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie.