Cluj: Specialişti români şi străini cer autorităţilor statului oprirea proiectului Roşia Montana Gold Corporation

Proiectul Roşia Montană trebuie substituit cu un plan de amenajare şi o strategie de dezvoltare durabilă a zonei, în condiţii de prezervare a patrimoniului material şi spiritual de valoare mondială din zonă, se arată în Rezoluţia adoptată de participanţii la Conferinţa internaţională cu tema "Roşia Montana în istoria universală", care s-a desfăşurat pe 11 şi 12 noiembrie, la Cluj-Napoca.

Conferinţa a fost organizată de Universitatea Babeş-Bolyai, Academia Română şi ICOMOS România, cu participarea unor specialişti geologi, geografi, chimişti, biologi, istorici, arheologi, arhitecţi, economişti, ingineri, sociologi, agronomi, lingvişti etc. din ţară şi străinătate (Germania, Italia, Marea Britanie, Ungaria), care au analizat patrimoniul natural, istoric, arheologic şi cultural al zonei Roşia Montană, în contextul implementării proiectului RMGC.

Documentul cere autorităţilor statului să ia notă de opiniile specialiştilor români şi străini şi să oprească proiectul Roşia Montana Gold Corporation, calificat drept extrem de defavorabil intereselor propriului popor. Printre argumentele aduse în favoarea acestei poziţii, se menţionează faptul că Roşia Montană posedă un potenţial natural (morfologic, hidrografic, climatic, biogeografic) specific, ce va fi afectat iremediabil de proiectul actual.

Totodată, specialiştii arată că patrimoniul geologic al Roşiei Montane, ca şi al întregului "patrulater aurifer" al Munţilor Apuseni, este alcătuit din zăcăminte de aur, argint, cupru, telur, wolfram etc., de o mare valoare economică, ce reprezintă resurse strategice ale statului român ce trebuie valorificate în strânsă corelaţie cu interesele majore ale acestuia, în contextul actualei crizei internaţionale de resurse minerale.

În ceea ce priveşte patrimoniul istoric, arheologic şi cultural al zonei, semnatarii rezoluţiei arată că distrugerea vestigiilor (galerii daco-romane, situri arheologice, cimitire, edificii de cult etc.) nu poate fi justificată de nicio formă de exploatare economică, având drept consecinţă pierderea a numeroase dovezi ale etnogenezei şi continuităţii poporului român, constituente ale civilizaţiei europene. Semnatarii solicită şi anularea imediată a tuturor avizelor de descărcare de sarcină arheologică, inclusiv a celui din 14 iulie 2011- Cârnic, pe motiv că sunt ilegale, iar din zona arheologică de la Roşia Montană a fost cercetată în mod ştiinţific doar o infimă parte.

În opinia specialiştilor, prin dezvoltarea proiectului RMGC, riscurile induse peisajului şi mediului sunt multiple, severe şi de lungă durată, iar gestiunea efectelor acestora rămâne după încheierea exploatării în seama exclusivă a statului român, iazul de decantare din Valea Cornei riscând să devină o veritabilă bombă ecologică cu potenţial de explozie întârziată.

Specialiştii avertizează şi asupra faptului că proiectul contravine majorităţii absolute a principiilor dezvoltării teritoriale a UE (dezvoltarea durabilă, coeziunea teritorială, principiul ecologic, principiul dezvoltării economico-sociale echilibrate, principiul avantajului comparativ) şi este deficitar conceput în ceea ce priveşte peisajul şi mediul aferent.

De asemenea, se mai arată în rezoluţie, derularea proiectului va avea efecte psihologice incalculabile asupra populaţiei zonei, care va migra în masă din vecinătatea unui lac cu cianuri şi metale grele, ce pot polua pânza freatică şi pot fi antrenate de agenţii atmosferici pe suprafeţe mult mai extinse decât cele ale exploatării propriu-zise. În acest context, orice afirmare a turismului în zonă, aşa cum susţin promotorii proiectului, devine iluzorie, se susţine în document.

Potrivit acestuia, proiectul actual trebuie oprit şi înlocuit cu o strategie de dezvoltare economică durabilă a localităţii în respectul valorilor şi potenţialului său cultural şi natural în care turismul, agricultura, valorificarea fondului forestier şi alte activităţi tradiţionale să coabiteze eficient cu mineritul. În acest context, se apreciază drept "stringentă" elaborarea unui nou PATZ de către o instituţie avizată şi echidistantă, precum şi continuarea demersurilor pentru înscrierea Roşiei Montane în lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Rezoluţia este semnată de rectorul UBB, prof. univ. dr. Andrei Marga, preşedintele Academiei Române, acad. Ionel Haiduc, şi preşedintele ICOMOS România, conf. univ. dr. Sergiu Nistor.