Ciprioţii au început să conceapă inimaginabilul: o ieşire din zona euro

În timp ce preşedintele cipriot se afla la Bruxelles, duminică, pentru a-şi salva ţara de la un colaps bancar şi a asigura Ciprului un pachet de asistenţă în valoare de 10 miliarde de euro, ciprioţii greci îşi reevaluează relaţiile cu zona euro, relatează The Independent.

Spre exemplu, proprietarul unuia dintre cei mai mari grupuri de retail şi distribuţie din Cipru - care a vorbit sub acoperirea anonimatului pentru The Independent - îşi doreşte întoarcerea la moneda naţională a ţării (lira cipriotă), în opinia sa singura modalitate de a limita deteriorarea economiei.

'Va trebui să mergem prin iad, indiferent dacă vom merge pe calea europeană sau singuri' a explicat el. 'Însă dacă drumul european este o groapă fără sfârşit în iad, în cazul în care ne vom întoarce la moneda naţională, ne vom redresa în cele din urmă, aşa cum am făcut-o şi după 1974', a adăugat acesta.

După ce au depăşit momentul invaziei turce din 1974, atunci când PIB-ul a scăzut drastic, Ciprul a reuşit să îşi refacă rapid economia. Insula s-a folosit de soare şi de mare pentru a atrage turişti, iar impozitele sale mici pe corporaţii, reglementările bancare laxe şi jurisdicţia stabilă au atras investitorii - şi în special pe noii îmbogăţiţi ruşi care trebuiau să îşi plaseze banii în siguranţă după prăbuşirea Uniunii Sovietice, în anii 1990. Astfel, turismul şi serviciile financiare au constituit principalele motoare ale economiei cipriote.

Potrivit omului de afaceri citat, în momentul de faţă, cea mai bună opţiune pentru Cipru priveşte recâştigarea controlului asupra politicii sale monetare şi limitarea daunelor provocate credibilităţii diminuate a insulei - o ieşire din zona euro aducând, în opinia sa, mai multe avantaje decât dezavantaje.

Pe de altă parte, remarcă The Independent, opiniile formulate de antreprenor reflectă sentimentele din ce în ce mai multor locuitori ai insulei. Astfel, un studiu realizat recent de Insight Market Research pentru grupul media Sigma sugerează că doi din trei ciprioţi greci favorizează în prezent o ieşire din zona euro, în condiţiile în care la 17 martie, cercetările efectuate de către acelaşi institut, în colaborare cu Universitatea din Nicosia, indicau că 62% dintre ciprioţi au o atitudine favorabilă faţă de Uniunea Europeană. Ciprul a aderat la UE în 2004 şi la moneda unică în 2008, în principal din motive politice cum ar fi o securitate sporită faţă de vechiul său duşman Turcia. La acel moment însă, insula se bucura de o economie sănătoasă.

Potrivit lui Hubert Faustmann, profesor asociat de istorie şi ştiinţe politice la Universitatea din Nicosia, ciprioţii vad în atitudinea Europei faţă de ajutorul acordat insulei mai degrabă un act ostil decât un pachet de salvare. 'Este un răspuns foarte emoţional la distrugerea bazei economice a Ciprului, aşa cum o percep ciprioţii greci', explică el. Cu toate acestea, universitarul nu crede că sentimentul anti-euro se va materializa printr-o ieşire din eurozonă. 'Odată ce minţile mai limpezi vor prevala, cred că ciprioţii greci se vor simţi foarte dezamăgiţi de Uniunea Europeană, dar nu vor ieşi' din eurozonă, adaugă Faustmann.