Cine intră şi cine nu intră în „Consiliul Păcii” al lui Trump. România, printre ţările care nu şi-au exprimat încă decizia

Preşedintele SUA, Donald Trump, a prezentat oficial joi nou-înfiinţatul său „Consiliu al Păcii” la Forumul Economic Mondial de la Davos, fiind flancat de mai mulţi lideri mondiali care au acceptat să se alăture iniţiativei, care se va concentra iniţial pe reconstrucţia Gazei.

Iniţiativa a primit sprijin din partea unor puteri-cheie din Orientul Mijlociu, inclusiv Arabia Saudită, Turcia, Egipt şi Qatar, în timp ce aliaţi tradiţionali ai SUA, precum statele europene şi Canada, fie au refuzat participarea, fie rămân reticenţi în a se angaja.

Anunţul a coincis cu lansarea celei de-a doua faze a unui acord de încetare a focului între Israel şi Hamas, care a oprit războiul Israelului din Gaza, soldat cu peste 71.000 de morţi din octombrie 2023.

Consiliul Păcii face parte dintr-un plan în 20 de puncte propus de Trump şi adoptat ulterior de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie 2025.

Mai jos este o defalcare realizată de Anadolu Ajansi a ţărilor care au acceptat invitaţia, a celor care o analizează în continuare şi a celor care au refuzat:

Ţări care au acceptat

• Turcia, Egipt, Iordania, Indonezia, Pakistan, Qatar, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite s-au înscris, reprezentanţii lor participând la ceremonia de joi de la Davos.

• Marocul a acceptat invitaţia şi a fost reprezentat de ministrul de externe Nasser Bourita la evenimentul de lansare.

• Bahrainul s-a înscris şi a fost reprezentat la Davos de şeicul Isa bin Salman Al Khalifa, ministru al curţii prim-ministrului.

• Argentina a acceptat, preşedintele Javier Milei participând la ceremonie.

• Azerbaidjanul şi Armenia s-au alăturat şi au fost reprezentate de preşedintele Ilham Aliyev şi, respectiv, de prim-ministrul Nikol Pashinyan, la lansarea de la Davos.

• Preşedintele Bielorusiei, Alexander Lukaşenko, a acceptat invitaţia de a participa.

• Kazahstanul a fost de acord să se alăture, iar preşedintele Kassym-Jomart Tokayev a participat la evenimentul de la Davos.

• Kosovo s-a înscris, preşedinta Vjosa Osmani fiind prezentă la ceremonie.

• Secretarul general al Partidului Comunist din Vietnam, To Lam, a acceptat invitaţia în numele ţării sale.

• Prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, a acceptat, de asemenea, invitaţia de a se alătura consiliului.

• Bulgaria, Paraguay, Uzbekistan şi Mongolia au fost de asemenea de acord să se alăture consiliului, lideri şi reprezentanţi din fiecare ţară participând la evenimentul de semnare.

Invitaţii în curs de analiză

Mai multe ţări au confirmat primirea invitaţiilor, dar nu au anunţat încă decizii finale:

• Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat joi că Moscova este „pregătită” să aloce 1 miliard de dolari Consiliului Păcii al preşedintelui SUA, Donald Trump, adăugând că va discuta utilizarea activelor ruseşti îngheţate în cadrul unei întâlniri cu trimişi americani la Moscova, mai târziu în aceeaşi zi.

• China a confirmat primirea unei invitaţii, fără a preciza dacă va participa.

• Germania a confirmat invitaţia şi a declarat că aceasta este analizată.

• India şi Brazilia au spus că deciziile vor urma după consultări interne.

• Vaticanul a confirmat că Papa Leon al XIV-lea a primit o invitaţie.

• Canada a adoptat o abordare prudentă, premierul Mark Carney neanunţând încă o decizie finală privind aderarea. Ulterior, Trump a declarat că îşi retrage invitaţia adresată Canadei de a se alătura „Consiliului Păcii”.

• Irlanda a spus că va acorda propunerii o „analiză atentă”.

• România, Finlanda, Grecia, Cipru, Japonia, Austria, Australia, Ţările de Jos, Tailanda, Coreea de Sud, Singapore şi Noua Zeelandă au fost invitate, dar nu şi-au anunţat încă poziţiile finale.

Ţări care au refuzat

Mai multe ţări europene au refuzat participarea, invocând îngrijorări legale şi instituţionale:

• Regatul Unit a declarat că nu se va înscrie deocamdată, din cauza îngrijorărilor legate de posibila participare a Rusiei.

• Franţa a spus că nu intenţionează să se alăture „în acest stadiu”, avertizând că consiliului i-ar putea fi acordate puteri care să submineze mecanismele existente ale ONU.

• Norvegia şi Suedia au anunţat refuzuri similare, argumentând că iniţiativa intră în conflict cu dreptul internaţional şi cadrele multilaterale consacrate.

• Prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, a declarat că ţara sa are nevoie de mai mult timp pentru a decide aderarea, invocând probleme constituţionale.

• Prim-ministrul Sloveniei, Robert Golob, a spus că ţara sa nu se va alătura consiliului pentru moment, invocând îngrijorări potrivit cărora mandatul larg al iniţiativei ar putea submina sistemul internaţional ancorat în ONU.