China se confruntă cu o revenire a COVID-19. Pacienţii au simptome de durere ascuţită şi usturime în gât

China se confruntă cu o nouă creştere a cazurilor de COVID-19, pacienţii raportând simptome de durere severă şi arzătoare în gât, afirmă experţii.

Zhong Nanshan, unul dintre cei mai importanţi pneumologi şi epidemiologi ai Chinei, a declarat într-un interviu acordat presei chineze pe 19 mai că simptomul de „gât ca lama de ras” este mai pronunţat în acest val de revenire, fiind însoţit de o tuse mai frecventă.

„Gâtul ca lama de ras” este un termen folosit în China pentru a descrie o durere severă în gât care dă senzaţia că ai înghiţit sticlă spartă sau lame de ras.

Dr. Li Tongzeng, directorul Departamentului de Boli Infecţioase al Spitalului You’an din Beijing, a declarat pentru presa chineză că noul val de COVID-19, care a început în martie, este de aşteptat să atingă un vârf la sfârşitul lunii mai.

Potrivit lui Zhong, tulpina dominantă din acest val este varianta Omicron XDV, care este foarte transmisibilă, dar relativ mai puţin virulentă. Simptomele timpurii includ febră, dureri de cap, oboseală, senzaţie de arsură în gât şi tuse severă.

El consideră că epidemia se află încă în „faza ascendentă” şi este de aşteptat să dureze între şase şi opt săptămâni, urmând să se calmeze până la sfârşitul lunii iunie.

Relatări ale utilizatorilor chinezi despre simptomele dureroase

Internauţii chinezi şi-au descris experienţele dureroase cu această nouă tulpină pe Weibo, o platformă chineză de social media monitorizată îndeaproape de regimul chinez.

Comentariile includ afirmaţii precum:

„În timpul prânzului, acum câteva zile, o colegă tuşea atât de tare încât am crezut că s-a înecat cu mâncarea. Ea a spus că e un efect persistent al acestui val de COVID. Când am întrebat care a fost principalul simptom, a spus ‘gât ca lama de ras.’”

Alte comentarii spun: „Am fost lovit de 'gâtul ca lama de ras' şi mă simt complet epuizat.”

„După COVID, 'gâtul ca lama de ras' este îngrozitor — inflamat, dureros, abia pot vorbi. Există vreun remediu rapid?” a scris altcineva.

O femeie din Beijing, infectată de aproape 10 zile, a declarat pentru ediţia în limba chineză a The Epoch Times: „Am avut febră, dureri în gât, flegmă galbenă cu urme de sânge, sângerări nazale, tuse, strănut, nas care curge, ameţeli şi lipsă de energie. Este înfricoşător — am strănutat o dată şi mi-a dat sângele pe nas, ceea ce m-a speriat îngrozitor. Acest val de COVID este foarte sever”.

Lipsa datelor

Regimul chinez se confruntă de mult timp cu acuzaţii privind ascunderea datelor despre epidemii, în special în ceea ce priveşte numărul deceselor.

Deşi pe Weibo a fost în tendinţe termenul „creşterea infecţiilor cu COVID-19”, mass-media chineză a minimizat epidemia, iar experţii au remarcat lipsa unor date semnificative sau clare din partea autorităţilor.

Dr. Jonathan Liu, profesor la Canadian College of Tradiţional Chinese Medicine şi director al clinicii Kang Mei TCM, dar şi sceptic al datelor furnizate de Centrul chinez pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CCDC), a declarat că datele oficiale pentru luna martie arată că doar şapte persoane au murit din cauza COVID-19 în acea lună.

„Cu rate normale de epidemie, o cifră atât de mică este neverosimilă. Canada, cu o populaţie rarefiată şi igienă bună, a raportat 1.915 decese COVID între august anul trecut şi mai anul acesta — peste 200 pe lună. Cum poate China, cu populaţia sa densă, să aibă doar şapte decese pe lună?”, a declarat Liu pentru The Epoch Times.

Potrivit CCDC, cazurile de ambulatoriu şi urgenţe au crescut de la 7,5% la 16,2%, în timp ce cazurile grave de infecţii respiratorii internate au crescut de la 3,3% la 6,3%.

Xiaoxu Sean Lin, profesor asistent în cadrul Departamentului de Ştiinţe Biomedicale la Feitian College din New York şi colaborator The Epoch Times, a spus că CCDC nu a raportat cele mai importante date.

El a declarat că informaţiile furnizate de CCDC reflectă doar rata în creştere a testelor pozitive pentru noul coronavirus, omiţând patru factori esenţiali: numărul cazurilor confirmate, rata spitalizărilor, procentul cazurilor grave şi rata mortalităţii. Aceşti indicatori sunt esenţiali pentru înţelegerea adevăratei dimensiuni a focarului.

El a adăugat că regimul chinez a ascuns prea multe informaţii în trecut.

Creştere a cazurilor COVID-19 în Asia

Cazurile de COVID-19 au crescut şi în Singapore, Tailanda, Malaezia, Taiwan şi Hong Kong.

Pe 8 mai, Centrul pentru Protecţia Sănătăţii din Hong Kong a raportat că, în ultimele patru săptămâni, principalii indicatori de monitorizare COVID au atins cel mai ridicat nivel din ultimul an, cu 31 de decese în rândul adulţilor.

Autorităţile sanitare din Singapore au menţionat pe 13 mai că numărul cazurilor din perioada 27 aprilie – 3 mai a crescut cu aproximativ 28%, depăşind 14.000, iar spitalizările zilnice au crescut cu 30%.

CDC-ul taiwanez a raportat o creştere semnificativă a cazurilor începând din luna mai, cu un vârf aşteptat în iunie.

Zhong a spus că, din punct de vedere patogenic, virusul COVID-19 ar putea reduce din virulenţă pentru a-şi asigura supravieţuirea, dar este prea devreme pentru a spune dacă va deveni „asemănător gripei” în viitor.

Totuşi, el a precizat un lucru cert: virusul COVID-19 nu va dispărea.

Luo Ya, Xiaohua Gu şi Grace Song au contribuit la acest reportaj.