China, Rusia şi SUA au convenit asupra unei declaraţii de pace care nu face nicio referire la războaiele din Ucraina şi Iran

China, Rusia şi SUA afirma că au convenit asupra unei declaraţii de pace în urma unui summit trilateral fără precedent, însă declaraţia nu a făcut nicio referire la războaiele din Ucraina şi Iran, provocate de doi dintre participanţi.
Declaraţia de joi a subliniat, de asemenea, o serie de priorităţi, printre care se numără reformarea ONU, creşterea aprovizionării cu petrol şi ceea ce a fost descris ca fiind protecţia imunităţii diplomatice, potrivit The Guardian.
Declaraţia a afirmat că „un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie purtat”, dar nu a mers până la a sugera începuturile unui cadru pentru denuclearizare.
Întâlnirea dintre Xi Jinping, Vladimir Putin şi Donald Trump a dominat summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) din această săptămână, China, ţara gazdă, promiţând că acesta va fi „revoluţionar”.
„Chiar scriem istorie”, le-a spus Trump lui Xi şi lui Putin la începutul întâlnirii. „Niciodată nu s-a clădit pacea prin refuzarea oportunităţilor de dialog”.
Putin a declarat ulterior, în cadrul unei conferinţe de presă, că cei trei au purtat o „discuţie liberă” şi că au ajuns acum la o „înţelegere reciprocă”.
Unii sperau că discuţiile, care au durat aproximativ o oră şi 20 de minute, ar putea fi folosite pentru a discuta despre reducerea arsenalelor între cele trei mari puteri nucleare ale lumii. Beijingul a respins anterior propunerile lui Trump de a se alătura unor astfel de discuţii, invocând stocurile mai mari ale SUA şi Rusiei. Joi, însă, Xi a cerut ca armele nucleare să fie „interzise complet şi distruse în totalitate în timp, pentru a elibera lumea de [acestea]”.
Formularea declaraţiei referitoare la războiul nuclear este identică cu cea emisă anterior de cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, printre care se numără Franţa şi Marea Britanie.
„Adevăratul test va fi dacă cele trei ţări îşi vor respecta angajamentul declarat de a discuta despre reducerea riscului nuclear şi prevenirea proliferării nucleare”, a afirmat Patricia Kim, expertă în politică externă chineză la think tank-ul american Brookings Institution. Chiar şi sugestia că China s-ar implica a fost semnificativă, a spus Yun Sun, cercetător principal la Stimson Center.
Analiştii au afirmat că importanţa principală a întâlnirii a constat în aspectul ei simbolic. „În ansamblu, se pare că s-au obţinut foarte puţine rezultate concrete… Acest summit pare să fi fost axat exclusiv pe simbolism şi pe valoarea de prestigiu”, a declarat prof. William Hurst de la Centrul de Geopolitică al Universităţii din Cambridge.
Putin a respins sugestia că summitul ar fi fost doar o ocazie de a face poze. „Este o colaborare serioasă”, a spus el.
În declaraţie, liderii „s-au angajat să menţină stabilitatea strategică şi securitatea internaţională”.
Prima dintre preocupările lor a fost „promovarea reformei ONU, astfel încât aceasta să poată răspunde mai eficient provocărilor globale”. Sun a afirmat că acesta este un subiect preferat al Chinei şi a arătat că Beijingul „îşi etalează puterea diplomatică”. Ea a spus: „China capabilă să stabilească agenda şi rezultatele aşteptate în funcţie de priorităţile sale … şi să le impună celorlalte mari puteri să le accepte”.
Declaraţia a convenit, de asemenea, că „Curtea Penală Internaţională (CPI) şi alte instituţii similare nu trebuie să abuzeze de jurisdicţia lor”. Putin face obiectul unui mandat de arestare emis de CPI, astfel încât această clauză a întărit percepţia că el a ieşit bine din acest summit. De la invazia Ucrainei din 2022, preşedintele rus a fost tratat ca un paria internaţional de către aliaţii Kievului şi nu a mai participat la un summit APEC de ani de zile.
Hurst a declarat: „Nu a fost un moment de tipul celui de la Ialta, dar a fost cu siguranţă o demonstraţie publică solidă a relevanţei şi puterii continue ale Rusiei (şi ale lui Putin). Este încă un exemplu în care Putin a jucat o mână slabă pentru a obţine un efect maxim”.
Xi, al cărui statut de actor global de influenţă este acum asigurat, şi-a început dimineaţa de joi adresându-se liderilor APEC, reiterând temele deschiderii comerciale şi inovării pe care le-a subliniat pe tot parcursul summitului. Cu toate acestea, chestiunile legate de APEC au părut să treacă pe plan secund pentru cea mai mare parte a zilei, discuţiile fiind dominate de afaceri.
În ciuda camaraderiei afişate, relaţiile sunt complexe. Rusia se află sub sancţiuni din partea SUA din cauza războiului din Ucraina, în timp ce China şi SUA au petrecut o mare parte din ultimul an angajate într-un război comercial din ce în ce mai intens, bazat pe represalii reciproce, înainte ca Trump şi Xi să declare o armistiţiu.
Trump şi Putin au avut mai devreme o întâlnire separată – prima lor întâlnire din august 2025 – în cadrul căreia preşedintele SUA l-a numit pe omologul său rus „prietenul” său.
Aliaţii europeni, reuniţi la Berlin pentru a-şi manifesta sprijinul faţă de Ucraina, şi-au exprimat indignarea faţă de această imagine de complicitate. „Domnul Putin nu este prietenul nostru şi nu va fi niciodată”, a declarat prim-ministrul polonez, Donald Tusk, într-o replică adresată lui Trump. Premierul danez Mette Frederiksen a afirmat că îi pare „foarte de neînţeles” faptul că un preşedinte american ar dori să se aşeze la masa cu Putin.
Declaraţia de pace de la Shenzhen preciza că cele trei ţări intenţionează „să crească producţia şi aprovizionarea cu produse petroliere rafinate în beneficiul tuturor naţiunilor”. Acest lucru era important, a afirmat Shan Guo de la Hutong Research, o firmă de consultanţă cu sediul în Shanghai, dar „acum să vedem dacă SUA vor ridica sancţiunile”.
După întâlnirea trilaterală, Trump şi Xi au avut cea de-a treia lor întâlnire bilaterală din acest an. Xi a afirmat că relaţia dintre SUA şi China este „în general stabilă şi pozitivă”, potrivit presei de stat. Totuşi, el a avertizat Washingtonul în legătură cu Taiwanul, spunând că SUA „trebuie să continue să facă ceea ce trebuie pentru a evita regrese majore în relaţiile dintre SUA şi China”.
Un alt subiect aşteptat cu interes, dar care nu a generat concluzii detaliate, a fost cel al inteligenţei artificiale (IA). Xi a afirmat că cele două ţări ar trebui „să îmbunătăţească comunicarea şi coordonarea pentru a se proteja împotriva riscurilor de securitate … şi să se asigure că AI rămâne sub controlul uman în orice moment”.
În cele din urmă, lipsa unor progrese semnificative ar putea fi în avantajul Chinei, care nu doreşte să depăşească rolul de organizator, a afirmat Kim. „Beijingul nu are prea mult interes să-şi asume riscurile diplomatice legate de negocierea unui acord de pace efectiv în Ucraina sau de soluţionarea conflictului cu Iranul. Acest lucru ar implica China în conflicte pe care ar prefera să le evite”, a spus ea.