Ce spune o expertă în spaţiul ex-sovietic despre "un (im)posibil referendum pentru unirea R. Moldova cu România"
Experta în spaţiul ex-sovietic Ileana Racheru a vorbit, joi, despre "un (im)posibil referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România".
Redăm mai jos analiza Ileanei Racheru:
Articolul 142 al Constituţiei RM cu privire la limitele revizuirii prevede că (1) Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.
Informaţiile din Registrul de stat al alegătorilor au fost actualizate la 1 iulie 2024 şi au arătat o diferenţă între numărul total de alegători (3.301.368) şi cel atribuit pe circumscripţii, acesta din urmă fiind de circa 2,7 milioane (2.739.379 persoane).
Diferenţa cuprinde cetăţenii fără înregistrare la domiciliu sau reşedinţă, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele ţării (288.371). Tot aici au fost incluşi cetăţenii moldoveni cu drept de vot din regiunea transnistreană, aflată în afara controlului constituţional (273.618).
Prin urmare, majoritatea cetăţenilor RM înscrişi în 2024 în listele electorale era de 1.650.685. Toţi aceştia ar trebui să voteze DA la un eventual referendum pentru unire.
DAR,
La referendumul pentru aderarea la UE au participat 1.531.392 de alegători, dintre care 50.3% (749.719 voturi) au votat opţiunea DA şi 49,65% (739.155 de voturi) pentru NU.
La alegerile parlamentare din 2025 s-au prezentat 1.608.518 electori. PAS a obţinut 55 mandate şi 792.557 de voturi.
La turul II al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024 s-au prezentat 1.699.945 de alegători (54,31% din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în listele electorale). Din cele 1.680.569 de voturi valabil exprimate, 930.139 au fost obţinute de actuala preşedintă, Maia Sandu, susţinută de Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), iar 750.430 de voturi au fost obţinute de ex-procurorul general, Alexandr Stoianoglo, sprijinit de Partidul Socialiştilor din R. Moldova (PSRM).
Uitându-ne pe cifrele indicate de sondajele de opinie realizate pe teritoriul RM (cele prezentate de sociologul Vasile Cantarji), putem constata că susţinerea pentru proiectul unionist a fost, în ultimii ani între 33- 40%. În diaspora nu se realizează sondaje. Dar se cunoaşte clar faptul că nu toţi cei au votat Maia Sandu sau PAS (la limită să admitem şi proiectul fals unionist rusesc - Partidul Democraţia Acasă) ar vota şi o eventuală unire cu România.
Pornind de la datele de mai sus, şansele ca un referendum pe tema unirii să întrunească cvorumul şi majoritatea electorilor înscrişi în listele electorale să voteze DA sunt extrem de mici.
Dar să presupunem că printr-o minune aceste şanse ar deveni realitate. Însă, chiar şi în acest scenariu supermega iluzoriu optimist realizarea Unirii nu ar fi garantată pentru că Articolul 143 din legea fundamentală a RM prevede că un referendum ar trebui să fie urmat sau nu de o Lege privind modificarea Constituţiei. (1) Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării iniţiativei corespunzătoare. Legea se adoptă cu votul a doua treimi din deputaţi. (2) Dacă, de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei, Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constituţională corespunzătoare, propunerea se consideră nulă.
Parlamentul Republicii Moldova are 101 deputaţi dintre care majoritatea pro-europeană a PAS este de 54 mandate, ceilalţi (deputaţi cu agendă clară pro-rusă, populişti, fals unionişti şi ciudaţi apăruţi din adâncurile Tik-Tok sunt proiecte ale Rusiei).
Prin urmare un referendum pe tema Unirii ar fi doar un eşec uşor de intuit în stadiu incipient de iniţiativă. Constituţia Republicii Moldova a fost scrisă în 1994 cu mâna Moscovei, fiind elaborată în timpul guvernării pro-ruse a agararienilor. Deloc, întâmplător aceasta a prevăzut un referendum cu potenţial major de eşec în ceea ce priveşte revizuirea prevederilor legate de suveranitate. Tot deloc întâmplător în Constituţia RM au fost înscrise neutralitatea militară permanentă şi limba moldovenească.
Am văzut că suveraniştii din România ar vrea să îi pună Maei în braţe cartoful fierbinte al unui referendum-eşec pe tema unirii, în mod evident pentru a servi intereselor Moscovei.
