Ce se întâmplă cu economia "dincolo de zgomotul politic"

Analistul economic Adrian Negrescu a opinat că, dincolo de zgomotul politic, un lucru este sigur - investitorii îşi recapătă încrederea în România, iar cel mai bun exemplu este graficul de mai jos.

Expertul consideră că mai sunt câteva lucruri esenţiale de bifat în 2026:

1. Inflaţia ar trebuie scadă semnificativ, din a doua parte a anului, spre 5%, măcar din perspectiva efectului de bază.

2. Cursul de schimb are toate şansele să rămână stabil (5,1-5,2/euro) şi sunt toate şansele să se întâmple acest lucru dacă atragem cei 15 mld. euro din fondurile UE şi minim 5 mld. euro din SAFE.

3. Economia şi-a restructurat activitatea, iar efectele încep să se vadă inclusiv în dinamica investiţiilor.

4. Deficitul bugetar în 2025 scade la 8,3% iar în acest an există toate şansele să se reducă la 6,4%.

5. Consumul a scăzut în octombrie şi noiembrie dar şi-a revenit în decembrie. Probabil vom vedea o evoluţie de tip "dinţi de fierăstrău" în lunile următoare. Pe ansamblu, însă, economia este nesperat de rezilientă având în vedere efectele măsurilor fiscale.

6. Investiţiile din fonduri UE au crescut anul trecut cu cel mai ridicat ritm din ultimii 20 ani, iar în 2026 este posibil să avem un nou record (fonduri PNRR SAFE).

7. Evaziunea fiscală are toate şansele să se reducă în 2026, în condiţiile operaţionalizării digitalizării ANAF. Fiscul are deja o mulţime de informaţii din economie, rămâne să înceapă cu instrumente de AI să facă analize de risc şi să intervină punctual în marile cazuri de evaziune, nu la colţul străzii.

8. Aderarea la OECD pare să se confirme. Toate punctele negociate în 2025 au fost atinse şi sunt şanse reale ca în 2026 să primim undă verde. Asta va aduce un plus de credibilitate pentru investitori, mai ales cei străini.

9. Măsurile luate de MFP pentru a bloca firmele fantomă încep să se vadă. Nu mai poţi acumula datorii la bugetul de stat fără să răspunzi pentru plata acestora. De asemenea, nu mai poţi face comerţ fără să ai cont bancar şi casa de marcat.

10. ROBOR şi IRCC încep, pas cu pas, să scadă. Dacă inflaţia se va reduce din S2, BNR este obligată să reducă dobânda cheie şi să asistăm la o ieftinire a creditării.

Ce mai e de făcut? Câteva idei date de analist:

1. Măsuri active pentru a ajuta populaţia vulnerabilă. O soluţie este să creşti din nou valoarea tichetelor de masă spre 60 lei, singura modalitate prin care fiscalizezi consumul alimentar asociat meselor zilnice.

2. Reducerea evaziunii fiscale - o măsură activă cred că o putem importa de la greci - nu poţi să încasezi bani de la clienţi (să emiţi chitanţa de card) fără să emiţi bon fiscal.

3. "Democratizarea" titlurilor de stat. Ar trebui ca MFP să le scoată la vânzare sub formă de bonuri de valoare peste tot, la hipermarketuri, la benzinării etc. Dacă tot avem nevoie de bani, hai să scoatem la lumină economia subterană.

4. Măsuri active pentru compensarea creanţelor între stat şi privat.

5. Soluţii concrete pentru susţinerea exportatorilor - programe de promovare a produselor româneşti la export (MEC, MEXTERNE) şi facilitaţi fiscale (credit fiscal) pentru cei care fac exporturi (auto, produse chimice, agricole, tutun, maşini electrice etc.)

6. O caravană pentru recalificarea şomerilor organizată de ANOFM. Cursuri gratuite de pregătire pentru joburile cerute de piaţă forţei de muncă, nu pentru inspectori de resurse umane şi bodyguarzi.

7. Dezvoltarea unei platforme de vânzări online pentru produsele româneşti. Un fel de marketplace pentru micii producători de legume, fructe, carne şi brânzeturi, sub auspiciile M. Agriculturii, care să îi ajute să îşi promoveze şi să îşi vândă produsele printr-o aplicaţie de telefon mobil. Cu expertiză privată, putem construi un adevărat "Amazon" alimentar românesc.

8. Eliminarea plafonărilor de preţ la produsele alimentare de bază. Plafonările n-au făcut altceva decât să genereze preţuri mai mari la produsele de igienă etc. Soluţia este să laşi economia să se autoregleze.

9. Măsuri active pentru prevenirea speculaţiilor pe piaţa de gaze, odată cu eliminarea plafonării de la 1 aprilie. Toate contractele de vânzare/cumpărare de gaze ar trebui transparentizate prin BRM.

10. Renunţarea, temporară, la investiţiile în stadioane/săli de sport şi alte asemenea lucrări care nu prezintă plus valoare în economie. În loc să dăm sute de milioane de euro pe stadioane mai bine dezvoltăm un program de finanţare pentru blocurile din Bucureşti şi celelalte mari oraşe să îşi cumpere centrale de bloc/cartier şi să îşi rezolve problema încălzirii şi a apei calde.