Ce probleme complicate ar presupune unirea R. Moldova cu România. Cele opt puncte-cheie

Declaraţia făcută de Maia Sandu privind Unirea Republicii Moldova cu România nu este o noutate. Da, Maia Sandu ar susţine şi mâine Unirea cu România. Însă, realist vorbind, acest pas nu se poate face acum, a opinat analistul Mihai Răzvan Moraru, care a făcut o radiografie a situaţiei.
Analistul a explicat ce are în vedere atunci când spune că nu se poate face acum acest pas:
1. Sondajele publicate anul trecut (reale sau nu, acestea sunt) indică un sprijin în Republica Moldova sub 50%. Un astfel de pas s-ar putea face doar cu o majoritate solidă, nu la limită, pentru că este nevoie de un referendum. Altfel, acest demers ar fi mult prea fragil şi uşor de contestat.
2. Transnistria, regiunea separatistă aflată sub controlul Rusiei. Aceasta a fost creată artificial de Moscova tocmai pentru a bloca drumul Republicii Moldova spre UE sau spre unire. Acolo sunt staţionate trupe ruse şi există depozite de armament şi muniţie.
Da, dacă Rusia lui Putin s-ar destrăma sau ar ajunge într-un punct de slăbiciune majoră, mai grav decât cel de astăzi, atunci această oportunitate ar putea apărea. Unirea fără Transnistria poate fi luată în calcul, dar trebuie analizate atent problemele juridice care pot apărea într-un asemenea scenariu. Aici doar experţii în drept internaţional pot oferi soluţii viabile.
La aceasta se adaugă Găgăuzia, o altă regiune susţinută de Moscova, care ar încerca, la rândul ei, să blocheze procesul.
3. Unirea României cu Republica Moldova ar trebui recunoscută internaţional şi susţinută de UE şi SUA, mai ales în contextul în care România este membru NATO şi UE. Ceea ce, în acest moment, pare imposibil. Ţările europene au deja suficiente probleme, iar apariţia unei noi zone de instabilitate la graniţa estică nu ar fi tolerată.
Dacă însă Ucraina ar elibera regiunea de sud-est şi s-ar ajunge la un acord de pace, atunci ar putea există o astfel de oportunitate, chiar negociată în nou acel context regional.
În plus, Republica Moldova ar deveni automat teritoriu NATO, ceea ce ar însemna că Rusia ar trebui să accepte extinderea Alianţei spre est, lucru pe care nu îl va face decât, eventual, în urma unor negocieri cu SUA, care ar presupune garanţii sau compromisuri strategice.
4. Constituţia Republicii Moldova prevede suveranitatea şi independenţa statului. Asta înseamnă că ar fi necesar un referendum constituţional anterior celui pentru Unire, pentru a putea începe legal acest proces. Este posibil, dar din nou vorbim despre nevoia unei majorităţi clare şi stabile.
5. România ar trebui să elaboreze din timp un plan coerent şi să existe negocieri serioase cu Republica Moldova. Şi acolo există o clasă politică ce şi-ar pierde privilegii şi funcţii. Sigur, se pot negocia soluţii de tranziţie, dar asta ar presupune, din nou, o largă majoritate politică în ambele ţări. Să nu uităm că există partide pro-ruse care vor bloca orice astfel de demers.
6. Efortul financiar, care nu ar fi deloc mic. România ar trebui să preia plata salariilor, pensiilor, împrumuturilor, funcţionarea instituţiilor statului şi să asigure servicii de sănătate, educaţie etc.
Sincer, nu văd astăzi administraţia românească capabilă să gestioneze un asemenea proces complex.
7. Integrarea economică şi financiară ar fi o altă mare problemă, pentru că nu se poate face peste noapte. Ar fi nevoie de o perioadă de tranziţie, iar cei care ar resimţi cel mai mult creşterea costului vieţii ar fi cetăţenii Republicii Moldova. Pentru asta ar trebui un buget special de sprijin.
8. Încheierea războiului din Ucraina este o condiţie obligatorie. Fără acest lucru, nu va exista un sprijin european real.
Ce se poate face acum
"Da, ne dorim mulţi acest pas — unul pierdut în anii ’90, din cauza FSN şi, mai târziu, a PSD. Dar un astfel de proiect se pregăteşte din timp: diplomatic, financiar, administrativ şi social. Iar astăzi nu este realist.
Totuşi, cred că în acest nou context geopolitic vor apărea oportunităţi. Poate peste 4 ani, poate peste 10 ani.Întrebarea este: va exista curajul, de ambele părţi? Dar mai ales curajul României de a-şi asuma rolul de artizan al Unirii?
Vedeţi astăzi clasa politică din România capabilă, cu o majoritate confortabilă, să gândească şi să gestioneze un astfel de proiect naţional?
Eu cred că azi obiectivul României şi al Rep Moldova ar fi acela de a pune pe masa negocierilor pentru pacea din Ucraina şi acest proiect, atât liderilor europeni cât şi celor americani. Asta se poate face!"