Ce câştigă Nicuşor Dan din întărirea lui Marian Neacşu: Efectele şi mizele ascunse [ANALIZĂ]

Fostul consilier prezidenţial Cristian Hriţuc a publicat, sâmbătă, o analiză mai pe larg despre efectele şi mizele "cazului Neacşu".
"Ştiu că Nicuşor Dan naşte pasiuni şi de o parte, şi de altă. Nu mi-am schimbat părerea. Nu a jucat şah 5D. A avut un plan greşit. A fost un puci eşuat, dar ceea ce se întâmplă acum pare o 'reconfigurare a traseului'. Nu, nu va intra în parteneriat cu PNL şi USR, dar îşi va securiza poziţia", a afirmat consultantul politic, în prezentarea analizei sale.
ANALIZA lui Cristian Hriţuc
Acum câteva săptămâni, într-o ediţie a podcastului Vorbitorincii, Sebastian Lăzăroiu enunţa o teorie cu privire la jocul politic pe care l-a făcut Nicuşor Dan. Pe scurt, teoria suna aşa, preşedintele României a dorit să partajeze puterea cu PSD şi de aceea a acţionat în acest fel în primul an de mandat. Odată instalat la Cotroceni, Nicuşor Dan a realizat că PSD are oameni peste tot în structurile de stat, are puterea reală, având oameni fideli chiar în instituţiile care pot schimba printr-un act cursul politicii, DNA; DICOT; ANI.
Mai mult de atât, Sebastian Lăzăroiu spunea că preşedintele Nicuşor Dan este ”prizonierul” PSD şi este nevoit să joace în parteneriat cu Grindeanu.
Eu sunt parţial de acord cu această afirmaţie, cred că preşedintele avea şi alte instrumente care să echilibreze puterea PSD, pe care însă nu a ştiut să le folosească, şi mai mult de atât, avea legitimitatea votului şi forţa dată de alegerea sa ca preşedinte, pe care însă nu a ştiut să o folosească în primele săptămâni de mandat, când avea oportunitatea să preia conducerea jocului. Cu alte cuvinte, este vina lui Nicuşor Dan pentru că a ajuns” prizonierul” PSD, iar acest lucru nu îl face mai puţin vinovat faţă de PNL şi USR principalii lui susţinători din turul doi. A renunţat la parteneriatul cu USR şi şi-a îndepărtat principalul partid pe care l-a susţinut, poate şi obligat, dar fără luptă.
Zilele acestea pare însă că intrăm într-o altă etapă. Iar evenimentul care are o semnificaţie deosebită din punct de vedere politic este întărirea lui Neacşu, oferirea acestuia de atribuţii care îi sporesc puterea şi care îl transformă într-un ”premier executiv”, aşa cum l-a denumit fostul preşedinte Traian Băsescu, adică cel care va conduce în mod real Guvernul României.
Ce efecte naşte acest eveniment?
La nivel de executiv, miniştrii PSD au primit formal direcţia. Totul trece pe la Neacşu. Adică, şeful de facto este Vicepremierul, are rol atât de filtru, dar şi de avizare. dacă vicepremierul Neacşu nu semnează un aviz, actul normativ este blocat. Miniştrii nu se mai pot prevala de ”factorul politic”-partidul îmi cere-, Neacşu este PSD, conduce guvernul şi jocul la două capete care se întâmplă în guverne în care premierul nu este şi şeful de partid este limitat. Va fi interesant de privit cum se va manifesta domnul ministru Zamfir.
S-a creat un scut suplimentar pentru ministrul de finanţe, Alexandru Nazare. Art. 1 alin. (1) din Decizia premierului nr. 463/2026, publicată pe 18 noiembrie, îi dă atribuţia de a aviza proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de 15 ministere.
PSD a ajuns la guvernare şi în primul moment a încercat să creeze o grea moştenire, făcând un joc politic, aruncând în spaţiul public câteva narative care încercau să acrediteze ideea că deficitul este mai mare decât cel anunţat oficial, că situaţia financiară este alta decât cea cunoscută oficial. Au fost presiuni mari pe Alexandru Nazare să confirme această ”grea moştenire”. Ministrul de Finanţe a rămas ferm pe poziţie şi a infirmat poveştile PSD, anunţând oficial că România şi-a respectat ţintele de deficit propuse.
Presiunea pe Alexandru Nazare va fi în continuare. PSD are nevoie să îndeplinească măcar una dintre promisiunile populiste făcute înainte cu o săptămână de investirea Guvernului Niculescu, dar pentru asta are nevoie să se deschidă ”punga cu bani”. Nazare, un apropiat al preşedintelui Nicuşor Dan, nu vrea în niciun chip să iasă din linia de disciplină financiară impusă de Guvernul Bolojan şi asta creează mari probleme atât lui Grindeanu cât şi partidului de guvernământ. Drept urmare, era de aşteptat chiar la un joc politic făcut de PSD care să vizeze schimbarea lui Nazare şi aducerea unui ministru de finanţe pe care să îl doară în cot de deficit şi care să cedeze presiunilor politice.
Aşadar, întărirea lui Neacşu este un lucru bun şi pentru consolidarea poziţiei lui Alexandru Nazare. Vina poate fi partajată, Nazare poate fi scos de sub presiune, în cazul în care nu cedează în faţa unor propuneri populiste, iar responsabilitatea poate fi mutată în dreptul Vicepremierului.
Al treilea efect şi poate cel mai important, Neacşu devine şi preşedintele de facto al PSD. Toţi oamenii implicaţi politic ştiu că puterea este acolo unde este ”pâinea şi cuţitul”. Iar acestea sunt la premier, în acest caz la ”premierul executiv”. PSD a funcţionat aproape tot timpul pe principiu ”preşedintele partidului este şi premier”. Când preşedintele partidului nu a mai fost premier, atunci a pierdut şi partidul. Adrian Năstase, Victor Ponta, Dăncilă, Marcel Ciolacu. De altfel, acelaşi principiu funcţionează şi la PNL, Orban şi Cîţu au pierdut mandatele de preşedinţi când nu au mai fost prim miniştri.
Neacşu va acea puterea reală în PSD şi partidul va veni încetul cu încetul către acest pol de putere, iar Grindeanu va rămâne, cât va rămâne, pe post de preşedinte decorativ. Sorin Grindeanu este oricum foarte slăbit în interiorul partidului. Valoarea lui de întrebuinţare s-a diminuat. Gaşca lui Ciolacu l-a dorit înscăunat după eşecul dezastros din alegerile trecute doar pentru a nu pierde puterea.
De altfel, ieşirea lui Grindeanu în spaţiul public la o zi după ce Neacşu a primit atribuţii sporite, confirmă din plin că acesta realizează situaţia. Sorin Grindeanu s-a poziţionat imediat pe postul de şef al lui Neacşu: „I-am cerut lui Marian Neacşu să fie fără milă”,încercând să arate că nu pierde teren şi este în control. Dar, toţi oamenii politici cu puţină experienţă ştiu ce înseamnă să ai ”pâinea şi cuţitul”
Cred că nu există niciun dubiu că Luca Niculescu nu făcea acest gest, nu îi întărea autoritatea lui Neacşu fără ştirea lui Nicuşor Dan. Ba mai mult, eu cred că acesta este un joc politic al preşedintelui motivat şi de faptul că Niculescu nu avea niciun ascendent asupra miniştrilor PSD, nu avea experienţa şi nici capacitatea să conducă un guvern în vremuri de criză.
Mizele acestei mutări sunt:
- Schimbarea centrului de putere în PSD
- Menţinerea acestui guvern până în 2028 şi evitarea ieşirii de la putere a PSD, crearea unei noi crize politice
- Securizarea lui Nicuşor Dan prin instalarea unui om în fruntea PSD care nu va juca strâmb
- Încercarea de realizare a unor reforme mai puţin populare.
Marian Neacşu este uns cu toate alifiile, dar are o calitate. Înţelege sistemul şi priveşte şi la interesul statului, nu doar la interesul electoral.
Marian Neacşu, în vremea când era secretar general al PSD, şi-a asumat public semnarea scrisorii din septembrie 2018 prin care mai mulţi lideri ai partidului cereau demisia imediată a lui Liviu Dragnea de la conducerea PSD şi de la şefia Camerei Deputaţilor. Era vremea când Dragnea o luase razna şi voia să călărească statul. Liviu Dragnea se visa un mic Viktor Orban şi nu mai asculta de nimeni şi de nimic.
Marian Neacşu poate să îi asigure şi preşedintelui Nicuşor Dan garanţia că în 2028, PSD nu va juca strâmb şi nu va iniţia o suspendare. Sorin Grindeanu era epuizat. Nu mai putea controla PSD, era din ce în ce mai slab în faţa grupării Olguţa, care mâine ar oficializa relaţia cu AUR.
PSD este acum singurul partid partener al preşedintelui Nicuşor Dan. În scurt timp, poate deveni partidul prezidenţial, care să îl susţină deschis pe preşedinte şi proiectele sale.
Dar, putem spune că Nicuşor Dan începe să treacă de la statutul de preşedinte care partajează puterea, la statutul de preşedinte care încearcă să preia puterea în PSD. Este clar că va avea un parteneriat bun cu Neacşu şi va depinde de ei ca planul să se şi realizeze.
Nicuşor Dan a pierdut aproape 40 de puncte procentuale de încredere mergând pe mâna lui Grindeanu şi a puciştilor din PNL. A girat un puci care îl viza pe Bolojan şi a eşuat. Nu a fost şah 5D, a fost un plan care a plecat de la o premise proastă-PNL îl va arunca peste bord pe Bolojan- şi a ajuns într-o fundătură care a costat România câteva miliarde bune. Doar pierderile din PNRR şi justifica această afirmaţie.
Acum, are loc o ”reconfigurare traseu”, da asta nu înseamnă nici pe departe, că preşedintele României îşi va reveni cumva în sondaje, este doar o măsură care îi securizează poziţia. Vom vedea ce se va întâmpla şi la AUR…