Cauzele a opt locuitori din Transnistria, condamnaţi pentru criticarea regimului sau împiedicaţi să-şi vadă familiile, au ajuns la CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a comunicat Guvernelor Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse un set de 19 cauze ce vizează pretinse încălcări ale drepturilor fundamentale comise în regiunea transnistreană, notează Asociaţia Promo-LEX, care asistă opt victime ce îşi caută dreptatea la Strasbourg. Comunicarea cauzelor a avut loc la 26 noiembrie 2025, iar detaliile acestora şi întrebările adresate părţilor au fost publicate de CEDO la 15 decembrie 2025.
Potrivit Curţii, reclamaţiile formulate de cetăţeni şi organizaţii din stânga Nistrului se referă în principal la lipsa accesului la instanţe legale în regiune. De asemenea, reclamanţii invocă restricţii ilegale şi ingerinţe în exercitarea altor drepturi fundamentale: dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, libertatea de exprimare, libertatea de întrunire paşnică, dreptul de proprietate şi libertatea de circulaţie.
O altă problemă comună tuturor cauzelor este absenţa unor remedii interne efective pentru aceste pretinse încălcări ale drepturilor, având în vedere situaţia juridică din regiunea transnistreană.
În opt cauze, reclamanţii sunt asistaţi de avocaţii Promo-LEX Alexandru Postică, Nicoleta Hriplivîi şi Vadim Vieru. Mai jos sunt prezentate succint aceste cauze, cu esenţa faptelor reclamate şi drepturile invocate:
Reclamantul Anton Driucenco, cetăţean al R. Moldova, s-a plâns că i-a fost sechestrat ilegal autoturismul de către aşa-numitele autorităţi din regiunea transnistreană, în 2017, fără a beneficia de o soluţionare judiciară echitabilă. Instanţele transnistrene i-au respins acţiunile privind anularea sechestrului şi acordarea de despăgubiri, fără a-l cita corespunzător la şedinţe şi invocând lipsa probelor privind dreptul său de proprietate.
Olga Carp, domiciliată în stânga Nistrului, a fost condamnată în 2020 de o „instanţă” transnistreană la închisoare cu suspendare şi amendă, pentru presupuse fapte de fraudă, şi i s-a interzis să părăsească regiunea doi ani. Reclamanta susţine că procesul s-a desfăşurat într-o jurisdicţie nelegitimă şi că interdicţia de a părăsi regiunea reprezintă o încălcare a libertăţii de circulaţie. Deşi autorităţile constituţionale ale R. Moldova au deschis o anchetă penală în urma plângerii sale, demersurile către Ambasada Rusiei au rămas fără efect.
Victor Timus, veteran al războiului de pe Nistru şi militant pentru drepturile omului, a fost expulzat din regiunea transnistreană în august 2020 şi i s-a interzis reîntoarcerea timp de trei ani, fără a i se comunica motivele. Ordinul de interdicţie de intrare emis de administraţia de facto i-a încălcat, potrivit plângerii, dreptul de a avea acces la locuinţa şi familia sa din regiune. Eforturile sale de a obţine informaţii sau revocarea interdicţiei, inclusiv plângerile adresate aşa-zisului Minister de Interne local şi autorităţilor Federaţiei Ruse, au fost respinse, iar Procuratura din R. Moldova a iniţiat o cercetare penală care rămâne în derulare.
Mihail Ermurachi, jurnalist pensionar din Tiraspol, a fost sancţionat contravenţional pentru criticarea liderului regimului transnistrean într-o conversaţie privată. În iulie 2021, o pretinsă instanţă locală l-a amendat cu echivalentul a 500 de euro pentru „insultarea” liderului, fără a motiva decizia. Contestaţiile sale au fost respinse fără examinare, sub pretextul că ar conţine formulări ofensatoare la adresa administraţiei de facto. Plângerea arată că această pedeapsă, agravată ulterior prin înlocuirea amenzii cu opt luni de detenţie, încalcă libertatea de exprimare, iar lipsa unei căi de atac reale în regiune încalcă dreptul la un recurs efectiv.
Societatea comercială „Victoria-Cocieri” S.R.L., înregistrată în satul Cocieri, reclamă îngrădiri abuzive ale dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care le-a arendat în regiunea transnistreană. Între 2014 şi 2018, companiei i-a fost refuzat accesul la terenurile agricole pe motivul controlului exercitat de „grănicerii” regimului, iar ulterior accesul a fost condiţionat de obţinerea unei licenţe de la autorităţile autoproclamate. Plângerile companiei adresate autorităţilor constituţionale au determinat iniţierea unei anchete penale (încă nefinalizate), iar demersurile către Procuratura Federaţiei Ruse şi Ambasada Rusiei nu au adus nicio soluţie.
Nicolai Garmaş, locuitor din Bender, a fost reţinut arbitrar de miliţia transnistreană în ianuarie 2021 şi ulterior eliberat, fiind însă supus unei interdicţii de a părăsi regiunea. Plângerea susţine că interdicţia i-a fost prelungită abuziv după ce Garmaş a depus o plângere privind rele tratamente. În loc să investigheze acuzaţiile sale, administraţia de facto l-a acuzat, la rândul său, de denunţ calomnios şi i-a menţinut restricţia de circulaţie, încălcându-i astfel drepturile. Între timp, autorităţile constituţionale au deschis un dosar penal pentru violare de domiciliu, legat de incursiunea forţelor transnistrene, iar procedurile penale împotriva sa în stânga Nistrului sunt în curs.
Oleg Moşneaga, fost ofiţer al aşa-zisei „poliţii de frontieră” transnistrene, s-a trezit în iulie 2018 cu interdicţia de a mai intra în regiunea transnistreană, fiind astfel separat de familie şi de domiciliul său din stânga Nistrului. Nicio justificare nu i-a fost oferită pentru această măsură. Demersurile mamei sale şi ale sale proprii către administraţia de facto, prin care a cerut ridicarea interdicţiei, nu au avut succes. Autorităţile constituţionale din Chişinău au iniţiat o anchetă, însă până în prezent reclamantul nu a obţinut remedierea situaţiei.
Alexandr Samonii, fost consilier orăşenesc la Tiraspol din partea opoziţiei şi jurnalist, a părăsit în iunie 2020 regiunea transnistreană după ce aşa-numitele autorităţi locale i-au intentat un dosar penal de „extremism” pentru un comentariu critic publicat online. Având imunitate în calitate de ales local, Samonii a evitat reţinerea prin plecarea sa de pe teritoriul controlat de regim. Plângerea sa indică faptul că procedurile penale iniţiate în Transnistria urmăresc să-l reducă la tăcere pentru opiniile exprimate şi constituie o persecuţie politică. Autorităţile ruse au refuzat să examineze plângerile sale, în timp ce organele de drept ale R. Moldova au deschis un dosar penal privind presupusele abuzuri comise în acest caz.
În context, Asociaţia Promo-LEX, care acordă asistenţă juridică reclamanţilor în aceste cauze, subliniază importanţa protecţiei efective a drepturilor omului în regiunea transnistreană. Comunicarea cauzelor de către CEDO reprezintă un semnal pozitiv pentru locuitorii de pe teritoriul necontrolat de autorităţile constituţionale, demonstrând că nimeni nu se află în afara protecţiei Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
„Decizia CEDO de a comunica aceste cauze confirmă că persoanele din stânga Nistrului au dreptul de a-şi căuta dreptatea în faţa instanţelor internaţionale atunci când le sunt lezate drepturile şi nu există remedii interne efective. Este un pas important în direcţia responsabilizării celor vinovaţi şi al reafirmării faptului că jurisdicţia Convenţiei se extinde şi asupra regiunii transnistrene”, a declarat Vadim Vieru, avocat la Promo-LEX.
Organizaţia atrage atenţia că menţinerea unui vid de protecţie juridică în regiune permite perpetuarea abuzurilor. Totodată, Promo-LEX reiterează apelul către autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova, dar şi către partenerii internaţionali, de a asigura mecanisme viabile prin care populaţia din regiunea transnistreană să îşi poată valorifica drepturile şi libertăţile fundamentale.
