Casa Regală în doliu: A murit Regina Ana
Majestatea Sa Regina Ana a României a încetat din viaţă luni, 1 august 2016, la ora 13.45, la Spitalul din Morges, în Elveţia, a anunţat Familia Regală pe siteul oficial. Regina Ana, ar fi implinit pe 18 septembrie 93 de ani.
Conform tradiţiei Funeraliilor Regale din ţara noastră, trupul neînsufleţit al Reginei va fi depus o zi la Castelul Peleş, apoi la Palatul Regal din Bucureşti, urmând ca înmormântarea să aibă loc la Curtea de Argeş, pe 13 august.
Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta, Principesa Elena, Principesa Sofia şi Principesa Maria au stat la căpătâiul Reginei, până în ultima clipă. Majestatea Sa Regele Mihai a venit la spital, în fiecare zi din ultima săptămână. Cu o zi înainte, Regina Ana a primit ultimele sacramente de la părintele titular al Parohiei Catolice din oraşul Morges.
„În ultima perioadă, Regina Ana era într-o stare foarte proastă, aprope de comă”, declară Adrian Vasile, avocatul Casei Regale.
Întrebat despre starea de sănătate a Regelui Mihai, acesta a răspuns că Regele are o stare oarecum stabilă în limitele diagnosticului său, dar de o recuperare totală nu poate fi vorba.
Regina Ana a României s-a născut la Paris în arondismentul al 16-lea, fiind singura fiică a prinţului Rene de Bourbon-Parma şi a prinţesei Margareta a Danemarcei, primind astfel titlul de principesă de Bourbon-Parma. Aceasta şi-a petrecut copilăria împreună cu familia, respectiv cei trei fraţi Jacques, Michel şi André în Franţa. În 1939 şi-a însoţit familia, care fugea din calea naziştilor, în Spania, Portugalia, apoi în Statele Unite. La New York a urmat cursurile şcolii de artă Parson's School of Design în perioada 1940-1943 şi a lucrat în acelaşi timp ca vânzătoare într-un magazin. Din 1943 până la sfârşitul războiului a participat, înrolându-se voluntar alături de Forţele Franceze Libere (trupele sub comanda generalului Charles du Gaulle), la campaniile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania unde a fost şofer pe ambulanţă şi infirmieră, pentru acestea primind „Crucea de Război” a Franţei.
L-a cunoscut pe Regele Mihai în noiembrie 1947, la un dineu la Ambasada Luxemburgului de la Londra, oferit de vărul său primar, Jean de Luxemburg. Logodna sa cu regele Mihai I, a survenit o săptămână mai târziu, ministrul Petru Groza nefiind de acord cu căsătoria), însă la 30 decembrie 1947 a survenit abdicarea forţată a acestuia.
Căsătoria Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai a avut loc în exil, în iunie 1948, la Atena. Fiind de religie catolică, Principesa Ana avea nevoie de o dispensă papală pentru a se căsători cu regele României, care era creştin-ortodox.
Nereuşind să obţină dispensa necesară, cuplul a continuat cu pregătirile pentru nuntă. Astfel, la cererea papei Pius, Xavier ducele de Parma a emis o declaraţie prin care obiecta împotriva oricărei căsătorii fără acordul papei sau a familiei miresei, interzicându-le părinţilor miresei să participela ceremonie. În aceste circumstanţe familia miresei a fost reprezentată de unchiul matern al principesei, Erik al Danemarcei, care a condus mireasa la altar. La ceremonie au fost prezenţi, printre alţii, regina-mamă Elena a României, Irina ducesa de Aosta, Katherine principesă a Greciei, Regina Alexandra a Iugoslaviei, Regina Frederika a Greciei alături de regele Paul al Greciei, gazdele evenimentului, Amedeo duce de Aosta şi rude din partea familiilor de Hanovra şi Hesse. Tatăl regelui Mihai, Carol, şi surorile acestuia, Maria, fostă regină-mamă a Iugoslaviei, Elisabeta, fostă regină a Greciei, şi Ileana, arhiducesă de Habsburg-Toscana au fost înştiinţaţi de eveniment însă nu au fost invitati. Cuplul regal a trăit la început în Italia şi în Marea Britanie, apoi s-au mutat în Elveţia.
Au împreună cinci fiice: Margareta, Principesă Moştenitoare a României, Custode al Coroanei României (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964).
