Care ar putea fi ţara care rămâne prima fără combustibil din cauza războiului SUA–Iran

Majid Ali, care face zilnic naveta 22 km pentru serviciu, trebuie să stea la coadă două ore pentru a obţine combustibilul de care are nevoie pentru motocicleta sa. El este unul dintre milioanele de oameni din Bangladesh care au stat la cozi zi şi noapte în faţa benzinăriilor, pe fondul îngrijorărilor legate de scăderea rezervelor de combustibil ale ţării, declanşată de războiul de o lună al lui Donald Trump împotriva Iranului.

„Această motocicletă este singura modalitate convenabilă pentru mine de a face naveta, dar fără benzină de tip octan, cum voi continua?”, spune angajatul din sectorul privat, în vârstă de 33 de ani, pentru The Independent.

„Am avut noroc, am obţinut combustibilul. Zeci de şoferi din spatele meu au fost nevoiţi să se întoarcă după ce staţia a rămas fără combustibil”, adaugă el.

În aceste zile, se observă mai puţine vehicule pe străzile, de obicei supraaglomerate, ale capitalei Dhaka.

Preţurile petrolului au crescut pe fondul anxietăţii tot mai mari privind dacă Iranul va redeschide Strâmtoarea Ormuz, care a fost închisă pentru majoritatea navelor de la începutul războiului dintre SUA şi Iran la sfârşitul lunii februarie. Aproape 90% din achiziţiile de petrol brut ale Asiei trec prin această strâmtoare care leagă Golful Persic de Oceanul Indian.

Ţara cu 175 de milioane de locuitori, care depinde de importuri pentru aproximativ 95% din necesarul său energetic, a impus raţionalizarea combustibilului pentru vehicule, restricţii asupra vânzărilor de motorină şi a închis universităţile, pe măsură ce războiul provoacă perturbări severe ale exporturilor de petrol din Orientul Mijlociu.

Motocicliştii şi şoferii diferitelor mijloace de transport au aşteptat ore întregi, în unele cazuri toată noaptea, pentru a primi cantităţi limitate de combustibil. Mai multe staţii de alimentare şi-au închis porţile folosind baricade din bambus după ce au rămas fără combustibil, în timp ce pompele de combustibil sunt acoperite cu plastic albastru şi sigilate, reflectând gravitatea perturbării aprovizionării, potrivit Reuters. În zonele din afara capitalei, penuria pare mai acută, combustibilul fiind vândut informal în sticle de plastic, în cantităţi mici de unu până la doi litri, la preţuri mai mari, arată raportul.

Guvernul nou ales al Partidului Naţionalist din Bangladesh (BNP), condus de Tarique Rahman, se grăbeşte să formuleze un răspuns, în timp ce Bangladesh se confruntă cu creşterea costurilor energetice, presiuni tot mai mari asupra rezervelor valutare şi perspectiva de a deveni prima ţară care rămâne fără combustibil în contextul crizei energetice.

Potrivit relatărilor, la sfârşitul lunii trecute, Bangladesh avea aproximativ 80.000 de tone de ţiţei stocate la rafinăria Eastern Refinery, suficiente pentru a susţine ţara puţin peste două săptămâni, iar rezervele de motorină erau la fel de limitate. Autorităţile din Dhaka încearcă acum să diversifice importurile de combustibil, apelând la Singapore, Malaezia, Nigeria, Azerbaidjan, Kazahstan, Angola şi Australia, potrivit informaţiilor.

Bangladesh a solicitat o derogare temporară de la sancţiunile SUA, similară celei acordate Indiei pentru a importa până la 600.000 de tone metrice de motorină rusească.

„Situaţia este gravă. Achiziţiile de pe piaţa spot ne golesc rezervele, dar guvernul nu are de ales. Avem rezerve pentru mai puţin de 10 zile”, a declarat un oficial din guvernul Rahman, care a dorit să rămână anonim.

Ţară s-a orientat către piaţa spot, mai costisitoare, pentru a procura gaz natural lichefiat (GNL) la preţuri ridicate, în încercarea de a menţine aprovizionarea internă cu gaze la niveluri gestionabile pentru populaţie. După un efort intens de două zile, compania energetică de stat Petrobangla a obţinut miercuri două cargouri de GNL la preţuri de aproape 2,5 ori mai mari decât cele plătite la 1 martie.

Compania de stat Bangladesh Petroleum Corporation (BPC) primeşte aproximativ 60.000 de tone metrice de motorină de la trei comercianţi, iar alte 90.000 de tone metrice urmează să ajungă mai târziu în această lună, au declarat pentru Reuters doi oficiali din domeniul energetic, sub protecţia anonimatului, deoarece nu erau autorizaţi să vorbească cu presa.

„Bangladesh ar putea fi cea mai afectată ţară din Asia din cauza dependenţei sale ridicate de combustibili fosili importaţi”, spune Shafiqul Alam, analist principal în energie pentru think tank-ul global Institute for Energy Economics and Financial Analysis.

The Telegraph a citat un oficial din Bangladesh spunând că, dacă războiul se prelungeşte, „Bangladesh ar putea practic să se oprească în câteva săptămâni”.

Cu toate acestea, guvernul susţine că „nu există nicio criză de combustibil în Bangladesh” în ciuda blocadei din Strâmtoarea Ormuz.

„Permiteţi-mi să spun clar, nu există nicio lipsă de combustibil în Bangladesh în acest moment. De fapt, am crescut aprovizionarea comparativ cu anul trecut”, a declarat ministrul Energiei al ţării, Iqbal Hasan Mahmud Tuku.

Experţii dau vina şi pe sindicatele informale, care au deturnat livrările şi au reţinut combustibilul de pe piaţă, pentru agravarea crizei.

Temerile privind repetarea perturbărilor care au urmat războiului Rusiei în Ucraina în 2022 au determinat cumpărări în panică şi stocarea combustibilului, ceea ce a agravat şi mai mult penuria la benzinăriile care se confruntă cu aprovizionări limitate.

„Primim cantităţi limitate şi există presiune suplimentară asupra staţiilor de combustibil”, a declarat Miznur Rahman Râtan, coordonator adjunct al Asociaţiei Proprietarilor de Benzinării din Bangladesh.

„Este atât de mult haos la pompe, încât angajaţii noştri sunt agresaţi de clienţi furioşi care au fost nevoiţi să plece fără benzină sau octan. Oamenii trebuie să înceteze să mai stocheze combustibil.

Deoarece fiecărui şofer i se alocă doar o cantitate limitată, aceştia îşi golesc rezervoarele motocicletelor şi se pun din nou la coadă pentru a cumpăra mai mult. Am cerut guvernului să ia măsuri pentru a proteja staţiile şi angajaţii noştri”, a spus el.

Guvernul a raţionalizat combustibilul, deşi restricţiile au fost relaxate pentru sărbătoarea Eid al-Fitr. Dhaka a instruit funcţionarii publici să stingă luminile şi să reducă aerul condiţionat pentru a economisi energie.

Rezerva de motorină a ţării a scăzut la 115.473 de tone, suficientă pentru a acoperi cererea timp de aproximativ nouă zile, potrivit datelor din 4 martie, citate de The Business Standard. Stocul de benzină octanică a scăzut la 28.152 de tone, suficient pentru aproape două săptămâni de consum.

BPC urmează să importe 40.000 de tone metrice de motorină de la rafinăria indiană Numaligarh Refinery Limited în aprilie, aproape dublu faţă de volumul primit în martie.

Ţară caută, de asemenea, peste 2,5 miliarde USD în finanţare externă pentru a sprijini importurile de combustibil şi GNL.

„Guvernul importă petrol şi energie la preţuri foarte mari. Acest lucru creşte drastic povara subvenţiilor”, spune Alam.

„Bangladesh depinde de importuri pentru mai mult de 62% din energia sa primară. Astfel, orice perturbare afectează inevitabil sistemul”, a spus el, adăugând că, din cauza scăderii producţiei interne de gaze, Bangladesh şi-a crescut importurile de GNL.

„Sectorul energetic este puternic subvenţionat, iar peste aceasta se adaugă acum acest combustibil costisitor, care va avea un impact sever asupra spaţiului fiscal”, a adăugat el.

Alam avertizează că, dacă criza din Orientul Mijlociu persistă, „companiile vor cumpăra combustibil la preţuri ridicate sau vor raţionaliza gazul şi combustibilul, ceea ce va declanşa penurii industriale şi întreruperi de curent”.

„Guvernul ar trebui să se orienteze către măsuri de conservare, cu mesaje adecvate, testate în timpul pandemiei Covid-19, cum ar fi munca de acasă pentru organizaţiile care nu gestionează tranzacţii critice în mod regulat.”

Oficiali din biroul prim-ministrului au declarat pentru The Daily Star că toate agenţiile au fost rugate să pregătească propuneri privind economisirea energiei, inclusiv un plan pe termen scurt de trei luni, cu strategii pe termen mediu şi lung.

Naţiuni din întreaga Asie, aflate în prima linie a crizei, au declarat zile libere naţionale, au impus munca de acasă, au redus zilele de lucru şi au îndemnat cetăţenii să facă duşuri mai scurte pentru a conserva resursele.

Guvernul lui Rahman a venit la putere anul acesta, confruntându-se deja cu o criză energetică agravată de războiul Rusiei în Ucraina. În doar câteva zile, războiul lui Trump cu Iranul a adâncit criza.

Alam susţine: „Deşi a fost grav afectat de războiul ruso-ucrainean din 2022, Bangladesh nu a avut un plan pe termen lung pentru a face faţă unei crize energetice mai profunde.”

Bangladesh a fost cufundat într-o criză socio-politică şi economică în urma protestelor violente anti-guvernamentale din 2024, care au forţat-o pe fosta prim-ministră Sheikh Hasina să fugă în India. Ţara a fost condusă de o administraţie interimară condusă de laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Muhammad Yunus, până în februarie.

Alam sugerează că guvernul Rahman ar trebui să facă un pas înapoi şi să ia în considerare accelerarea tranziţiei Bangladeshului către energie curată.

„A existat un decalaj care trebuia accelerat după criza Ucraina-Rusia. Acest decalaj nu a fost acoperit. Guvernul ar trebui acum să accelereze tranziţia energetică”, adaugă el.