Candidata pentru funcţia de procuror general respinge criticile CSM privind experienţa sa: Nu reprezintă un minus, ci un câştig
Cristina Chiriac, propusă pentru funcţia de procuror general, a declarat marţi că observaţiile critice formulate în avizul negativ emis de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nu reprezintă un minus, ci o confirmare a valorii experienţei sale în structurile specializate ale Ministerului Public, potrivit G4Media.
Marţi, Ministerul Justiţiei a organizat noi interviuri cu procurorii care au primit aviz negativ din partea CSM.
„Critica formulată nu priveşte doar experienţa punctuală, ci încrederea că această experienţă este suficientă pentru a conduce întregul sistem. (…) Experienţa acumulată în diferite niveluri ale Ministerului Public de execuţie şi de conducere, parchete de volum şi în structuri specializate, oferă nu doar cunoaştere, ci capacitatea de a integra perspective diferite şi de a construi soluţii sistemice. Consider că experienţa mea în structurile specializate nu reprezintă un minus, ci un câştig.
Punctul foarte al candidaturii mele la funcţia de procuror general este tocmai dinamismul specific activităţilor din structurile specializate, dinamism pe care intenţionez să-l transpun şi în cadrul Ministerului Public. În plus, consider că este esenţial ca procurorul general să cunoască sistemul, dar să şi fie capabil să-l analizeze critic, să aibă experienţă, dar şi deschidere pentru adaptare, să ofere direcţie, nu doar să reproducă modele existente”, a declarat Cristina Chiriac, în cadrul celui de-al doilea interviu susţinut în faţa comisiei constituite la Ministerul Justiţiei.
Întrebată de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, despre eficientizarea activităţii de investigare a infracţiunilor comise de magistraţi, Chiriac a afirmat că ar trebui înlăturată procedura prin care procurorii sunt propuşi de către CSM.
„Procedura de desemnare a procurorilor este una greoaie. În sensul că, din punctul meu de vedere, ar trebui înlăturată această propunere făcută de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru procurorii care îndeplinesc condiţiile de a investiga infracţiunile săvârşite de magistraţi. Problema este una actuală. Este clar că la nivelul întregii ţări, la acest moment, există doar 38 de procurori care efectuează urmărirea penală a infracţiunilor săvârşite de magistraţi, iar actele de sesizare care au fost înaintate către instanţa de judecată au fost foarte puţine în cursul anului 2025, respectiv două rechizitorii. Această activitate este datorată atât din numărului redus de procurori care efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracţiunile săvârşite de magistraţi, cât şi a numărului redus de poliţişti care sunt detaşaţi atât în cadrul parchetului general sau care lucrează cu procurorii care instrumentează dosarele de la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel”, a spus Cristina Chiriac.
Ea a propus alocarea resurselor necesare – atât cele financiare cât şi cele umane, detaşarea poliţiştilor la serviciul de anchete speciale de la Parchetul General, o colaborare mult mai bune cu poliţiştii care efectuează sau sunt delegaţi în dosarele instrumentate de procurorii de pe lângă curţile de apel şi relaxarea procedurii de numire a acestor magistraţi.
Ceilalţi doi candidaţi care au participat la selecţia pentru ocuparea unor funcţii de conducere la marile parchete şi au primit aviz negativ din partea Secţiei pentru procurori a CSM sunt Marinela Mincă – propusă procuror-şef adjunct la DNA şi Gill-Julien Grigore-Iacobici – pentru funcţia de procuror-şef adjunct al DIICOT.
Pentru celelalte propuneri ale ministrului Justiţiei la şefia marilor parchete, în urma interviurilor la secţia de specialitate a CSM s-au înregistrat următoarele rezultate:
- trei avize pozitive: Codrin Horaţiu Miron (nominalizat pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT), Viorel Cerbu (procuror-şef al DNA) şi Marius-Ionel Ştefan (procuror-şef adjunct al DNA);
- balotaj (trei voturi „pentru” şi trei „împotrivă”): Alex Florenţa – candidat la funcţia de procuror-şef adjunct al DIICOT şi Marius Voineag – pentru funcţia de adjunct al procurorului general.
Conform legii, Secţia pentru procurori a CSM emite un aviz consultativ motivat, după care propunerile făcute de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, sunt înaintate preşedintelui Nicuşor Dan.
În cazul emiterii unui aviz negativ al Secţiei pentru procurori a CSM, ministrul Justiţiei organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ şi, în urma acestuia, el poate continua procedura prin transmiterea către preşedintele României a propunerii de numire în funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanşa o nouă procedură de selecţie în maximum 60 de zile.
