Când a început, de fapt, războiul lui Putin, cum au ratat Germania şi Franţa şansa de a-l evita şi care este miza reală a ruşilor în Ucraina? - Valentin Naumescu

Războiul din Ucraina nu a început în februarie 2022 şi nu e un război doar împotriva Ucrainei, a punctat profesorul universitar Valentin Naumescu, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute în Timişoara - eveniment organizat de Federaţia Iniţiativa Timişoara.

Potrivit profesorului de relatii internationale de la Universitateai Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, războiul lui Putin a început în 2008 şi nu e împotriva Ucrainei, ci împotriva Occidentului şi a ordinii politice bazate pe proeminenţa lumii occidentale. Iar marea miza nu sunt teritoriile Ucrainei ci revizionismul şi scoaterea Americii din Europa: "Cel mai mare câştig al lui Putin ar fi ruperea relaţiilor transatlantice. Ar fi un cadou neaşteptat pe care Trump i l-ar putea face lui Putin – ruperea relaţiilor transatlantice şi retragerea trupelor. Putin ştie că europenii nu au un plan B la garanţiile de securitate oferite prin intermediul articolului 5 din Tratatul NATO", spune Naumescu.

"Suntem de 17 ani în războiul lui Putin împotriva Occidentului. Să vedem dacă au existat semne premonitorii. Au existat. Azi le ştim, atunci nu ne-am dat seama că erau semne premonitorii. Un prim semn a fost discursul lui Putin în faţa Parlamentului rus în aprilie 2005, chiar în ziua în care România şi Bulgaria semnau la Luxemburg tratatul de aderare la UE.

Putin rostea în Parlamentul Rusiei un faimos discurs în care spunea că cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XXI a fost destrămarea URSS. A fost un şoc pentru noi, cei care ne ocupăm de geopolitică. Spunea el că milioane de ruşi trăiesc în afara graniţelor Rusiei şi sunt persecutaţi.

Un al doilea semn a venit la Conferinţa de Securitate de la München din 2007.

A avut un discurs virulent antioccidental: 'Ne-aţi trădat încrederea, Rusia a fost păcălită şi vom schimba această abordare. Veţi vedea furia şi mânia Rusiei şi veţi vedea consecinţele.'

El reproşa extinderea NATO, susţinea că Occidentul i-a batjocorit şi a încercat să anuleze statutul de mare putere al Moscovei.

Al treilea element pre-război a fost summitul NATO de la Bucureşti, din aprilie 2008. George Bush era la final de mandat şi spunea:

'Propunem să invităm în NATO, să adresăm invitaţie oficială de aderare la NATO Ucrainei şi Georgiei. Este ultimul moment în care mai putem evita lucruri rele care se întâmplă în Europa.'

Franţa şi Germania au reacţionat, au zis că Ucraina şi Georgia nu sunt pregătite, nu au o democraţie la nivelul standardelor etc.

De fapt, Franţa şi Germania voiau să salveze relaţia cu Rusia. Asta era marea ipocrizie pentru care francezii şi germanii au respins iniţiativa lui Bush de admitere rapidă a Ucrainei şi Georgiei în NATO.

Asta a fost şansa lui Putin", a explicat Valentin Naumescu.

Potrivit expertului, dacă francezii şi germanii dădeau atunci undă verde aderării Ucrainei şi Georgiei, aceea ar fi fost ultima fereastră de oportunitate pentru a evita războiul în Europa.

"Rusia n-ar fi atacat niciodată o ţară care avea baze NATO", a punctat Naumescu.

"Ce a înţeles Putin că trebuie să facă? Să acţioneze, să le facă neeligibile pentru aderare la NATO – şi a acţionat incredibil de repede.

În august 2008 începe războiul lui Putin împotriva Occidentului – scurtul război ruso-georgian. Flancul estic a intrat în alertă. Vestul, din nou, în stare de somn profund. Un război scurt, 5 zile.

Putin nu ocupă ţări în întregime. Nu asta îl interesează acum. Dacă ocupi o ţară, trebuie să o hrăneşti. Altceva îl interesa: odată ce au intrat trupe ruse în regiunile separatiste Abhazia şi Osetia, Rusia şi-a atins scopul.

Ruşii nu au ocupat Tbilisi, au rămas însă în regiunile separatiste. Cum să mai bagi în NATO o ţară care are trupe ruse? A fost cea mai ieftină strategie a lui Putin de a descalifica anumite ţări din blocul occidental.

Acela a fost începutul războiului.

El vrea să dea un război, că aceea e linia roşie a Kremlinului. Dincolo de asta, nu mai avansaţi! Şi aşa e prea mult, şi aşa ne-aţi păcălit, ne-aţi trădat", a explicat fostul diplomat.

Potrivit profesorului Naumescu, după ce a testat vigilenţa Occidentului cu războiul din Georgia, în 2014, Putin a făcut următorul pas, invazia din Crimeea. Din păcate, administraţia Obama s-a rezumat la comunicate şi sancţiuni atât de soft, că ruşii râdeau în conferinţele de presă. Ruşii au simţit că americanii sunt comozi, nu reacţionează.

Armata ucraineană nu a tras niciun foc de armă în Crimeea. A fost o greşeală. Occidentul a zis: „Dacă ei nu trag niciun foc de armă, ce să ne băgăm noi?”

De ce nu au tras ucrainenii? Potrivit lui Naumescu, a fost un plan de intelligence rus. Armata ucraineană era complet paralizată prin infiltrarea rusă. Şapte generali au fost condamnaţi ulterior, după câţiva ani, pentru trădare.

A urmat războiul din Donbas. În septembrie, când a început conflictul în Donbas, ucrainenii au luptat. Au fost ceva lupte, iar europenii s-au speriat şi au zis că trebuie să intervină.

S-a venit cu soluţia franco-germană – soluţiile de la Minsk 1 şi Minsk 2 – ambele eşecuri. Francezii zic că au reuşit, în sensul că au oprit războiul. A fost însă un armistiţiu, nu tratat de pace, o greşeală, pe care liderii europeni acum o recunosc. Ruşii au zis că opresc războiul, dar nu au acordat garanţii de securitate pentru Ucraina aşa că a urmat marea invazie din 2022, a explicat expertul în cadrul conferinţei de presă.

"Începe invazia, Putin crezând că ocupă Kievul în 2-3 zile. Kremlinul pregătise uniforme de paradă. Şoc total când au văzut altă Ucraina. Lucrurile se schimbaseră. După 2014, americanii îşi luaseră lucrurile în serios şi au început reforma serviciilor şi a armatei. Au început informaţiile. Americanii le-au indicat spionii, agenţii ruşi. În trei ani i-au eliminat cam pe toţi.

Putin primea semnale că ai lor sunt scoşi de peste tot.

Americanii le-au dat şi arme. În 2022 era altă Ucraina, nu cea din 2014, când în Crimeea nu s-a tras niciun foc", a declarat Naumescu.

Profesorul de relatii internaţionale a explicat că "nu teritoriile sunt miza principală a lui Putin."

"E vorba de revizionism. Dacă se poate şi se acceptă, e un obiectiv fundamental dintotdeauna al Rusiei după al Doilea Război Mondial: scoaterea Americii din Europa.

Cel mai mare câştig al lui Putin ar fi ruperea relaţiilor transatlantice. Ar fi un cadou neaşteptat pe care Trump i l-ar putea face lui Putin – ruperea relaţiilor transatlantice şi retragerea trupelor.

Putin ştie că europenii nu au un plan B la garanţiile de securitate oferite prin intermediul articolului 5 din Tratatul NATO", punctează Naumescu.

Expertul a reamintit că Europa are bani, dar nu are trupe şi a opinat că Uniunii Europene îi sunt necesari între 5-10 ani, dacă se bagă toţi banii promişi – 800 miliarde de euro – pentru a avea o armată capabilă să se opună Rusiei.

Vă invităm să urmăriţi şi materialul video de la eveniment, aici.