Camelia Bogdan acuză nereguli procedurale grave după ce Justiţia a admis cererea de rejudecare a dosarului ICA

Camelia Bogdan, judecătoarea care a fost exclusă din magistratură pentru condamnarea la închisoare a lui Dan Voiculescu, acuză nereguli procedurale grave în legătură cu decizia Tribunalului Bucureşti de a admite, în principiu, cererea de revizuire a dosarului ICA formulată de fondatorul Antenelor. Prin această cerere, Voiculescu urmăreşte anularea obligaţiei de plată a prejudiciului de 60 de milioane de euro către stat. Dacă va câştiga, Voiculescu ar putea cere şi despăgubiri de la statul român pentru perioada cât a fost închis.

Concret, ea arată că instanţa (Tribunalul Bucureşti) a soluţionat fondul revizuirii, validând o pretinsă „vinovăţie” în sarcina ei, fără ca ea să fi fost citată, audiată sau măcar informată despre existenţa procedurii. Mai exact, este vorba despre faptul că, anterior judecării cererii de revizuire, Lia Savonea, controversata şefă a ÎCCJ, a decis că judecătoarea Bogdan a comis abuz în serviciu când l-a condamnat pe Dan Voiculescu la închisoare. Camelia Bogdan a atacat respectiva decizie, inclusiv la CEDO.

Revenind la dosarul ICA, judecătoarea Bogdan informează că a atacat decizia admiterii în principiu a cererii de revizuire, având în vedere că soluţionarea favorabilă a acesteia este bazată pe pretinsa ei vinovăţie, şi atrage atenţia că această cale de atac pe care a formulat-o a fost considerată drept „contestaţie”. Or, această încadrare permite repartizarea dosarului unui singur judecător, prin mecanismul listei de permanenţă – o listă nepublică, susceptibilă de modificări discreţionare, semnalează judecătoarea.

„O astfel de practică afectează grav principiul repartizării aleatorii şi ridică suspiciuni legitime privind independenţa şi imparţialitatea completului”, declară Camelia Bogdan.

Ea mai acuză că îi este refuzat accesul la dosarele electronice legate de revizuirea dosarului ICA, deşi încheierea o acuză implicit de săvârşirea unei infracţiuni, şi cere remedierea acestei situaţii. Bogdan a făcut cerere de acces la dosar încă din data de 03.02.2006, însă aceasta nu i-a fost admisă, şi a revenit cu o nouă cerere pe 05.03. Cea care dă accesul la dosar este, potrivit Cameliei Bogdan, preşedintele de complet, judecătoarea Ana-Maria Sprincu.

Totodată, ea cere rectificarea imediată a calificării căii sale de atac contra deciziei Liei Savonea drept apel, nu contestaţie, şi înscrierea ca parte apelantă în dosarul revizuirii

Redăm comunicatul Cameliei Bogdan:

În calitate de magistrat vizat în mod direct de motivarea cererii de revizuire din dosarul nr. 446/3/2026 al Tribunalului Bucureşti, doresc să informez opinia publică asupra unor nereguli procedurale grave care afectează nu doar drepturile mele fundamentale, ci şi integritatea actului de justiţie.

La data de 04.03.2026, Tribunalul Bucureşti a pronunţat o încheiere prin care a „admis în principiu” cererea de revizuire formulată de condamnatul Dan Voiculescu. Deşi formal s-a invocat etapa admisibilităţii, în realitate instanţa a soluţionat fondul revizuirii, validând o pretinsă „vinovăţie” în sarcina mea, fără ca eu să fi fost citată, audiată sau măcar informată despre existenţa procedurii. Această modalitate de lucru contravine flagrant art. 6 CEDO, art. 21 şi 24 din Constituţie şi jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului privind prezumţia de nevinovăţie.

Mai mult, la o zi după pronunţare, Tribunalul Bucureşti a creat dosarul nr. 446/3/2026/a1, calificând în mod nelegal calea de atac pe care am formulat-o drept „contestaţie”, deşi eu am declarat apel, în temeiul art. 409 lit. f) C.proc.pen., împotriva unei soluţii care a produs o vătămare directă şi a desfiinţat, în fapt, o hotărâre penală definitivă. Această recalificare administrativă, realizată fără temei legal, permite repartizarea dosarului unui singur judecător, prin mecanismul listei de permanenţă – o listă nepublică, susceptibilă de modificări discreţionare. O astfel de practică afectează grav principiul repartizării aleatorii şi ridică suspiciuni legitime privind independenţa şi imparţialitatea completului.

Solicit public Tribunalului Bucureşti şi Curţii de Apel Bucureşti:

• rectificarea imediată a calificării căii de atac ca apel, nu contestaţie;

• înscrierea mea ca parte-apelantă în dosarul 446/3/2026/a1;

• acordarea accesului la dosarele electronice 446/3/2026 şi 446/3/2026/a1, acces care mi-a fost refuzat până în prezent, deşi încheierea mă acuză implicit de săvârşirea unei infracţiuni;

• comunicarea, în temeiul Legii 544/2001, a tuturor actelor interne care au stat la baza recalificării căii de atac şi a eventualelor intervenţii asupra repartizării aleatorii.

Consider că opinia publică are dreptul să cunoască modul în care proceduri judiciare cu impact major asupra recuperării prejudiciilor din dosarul ICA – prejudicii validate de CEDO în cauza Voiculescu c. României (502/05, hotărârea din 22.02.2022) – sunt supuse unor ingerinţe administrative care pot afecta finalitatea executării hotărârilor definitive.

Justiţia nu poate funcţiona prin fraudă la Lege, prin manipularea calificării căilor de atac sau prin excluderea persoanei vizate din proceduri care îi atribuie o vinovăţie penală fără proces. Solicit instituţiilor judiciare să restabilească legalitatea şi să garanteze transparenţa, imparţialitatea şi respectarea drepturilor fundamentale." scrie Camelia Bogdan.