Camelia Bogdan acuză Înalta Curte şi CSM de practici nelegale: "E profund nociv pentru încrederea publicului în funcţionarea legală a instanţei supreme"
Camelia Bogdan, fosta judecătoare exclusă din magistratură după condamnarea lui Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, a depus o serie de plângeri prealabile adresate Consiliului Superior al Magistraturii şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care solicită anularea unor dispoziţii din Regulamentele de Ordine Interioară ale CSM şi ÎCCJ ce permit impunerea de cheltuieli judiciarei în dosarele asociate generate de invocarea excepţiilor de neconstituţionalitate
Camelia Bogdan, expertă în combaterea corupţiei şi recuperarea produsului infracţiunii, explică, într-un comunicat de presă remis Epoch Times că demersul său vizează art. 97 alin. (1) pct. 3 ROI CSM, art. 178 ROI ICCJ şi art. 104 ROI ICCJ, norme care — în interpretarea şi aplicarea actuală — permite:
• crearea de dosare asociate în recursurile împotriva respingerii excepţiilor de neconstituţionalitate, deşi ROI CSM interzice expres acest lucru;
• perceperea de cheltuieli judiciare în aceste dosare asociate, deşi Codul de procedură penală nu prevede asemenea costuri;
• emiterea de titluri executorii împotriva justiţiabililor în baza unor acte administrative normative cu caracter infralegal.
Dimensiunea de abuz în serviciu
Dr. Bogdan subliniază că perceperea de cheltuieli judiciare în baza unor acte infralegale, fără temei în Codul de procedură penală, întruneşte de plano elementele constitutive ale abuzului în serviciu (urmând ca procurorii să verifice întrunirea condiţiilor de tipicitate in concreto, cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie), întrucât:
• funcţionarul public îndeplineşte un act prin încălcarea legii (impunerea de cheltuieli judiciare fără temei legal);
• se produce o vătămare patrimonială concretă prin emiterea de titluri executorii nelegale;
• se aduce atingere drepturilor constituţionale ale justiţiabililor, inclusiv dreptului la apărare şi accesului la justiţie.
Această practică, afirmă Camelia Bogdan, nu este doar nelegală, ci şi profund nocivă pentru încrederea publicului în funcţionarea legală a instanţei supreme.
”Un lanţ normativ ultra vires care afectează accesul la justiţie”
În plângerea sa prealabilă, Dr. Bogdan arată că întregul mecanism — de la crearea dosarelor asociate până la emiterea titlurilor executorii — reprezintă o depăşire a competenţei regulamentare, contrară:
• art. 1 alin. (5) din Constituţie (principiul legalităţii),
• art. 21 (accesul la justiţie),
• art. 53 (interdicţia restrângerii drepturilor prin acte administrative),
• art. 73 alin. (3) lit. I) (rezervarea organizării judiciare pentru Lege organică),
• art. 126 alin. (4) (procedura de judecată se stabileşte numai prin Lege).
Fosta judecătoare invocă jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale — Deciziile nr. 447/2013, 61/2017 şi 26/2019 — care stabileşte că regulamentele interne nu pot crea norme de procedură şi nu pot institui obligaţii patrimoniale.
Solicitări adresate CSM şi ÎCCJ
Prin plângerile depuse, Dr. Bogdan solicită:
• anularea dispoziţiilor regulamentare care permit crearea de către ÎCCJ de dosare asociate având ca obiect respingerea recursurilor împotriva cererilor de sesizare a CCR în afara cadrului legal;
• anularea art. 104 ROI ÎCCJ, în măsură în care instituie cheltuieli judiciare neprevăzute de lege prin dosare asociate având ca obiect respingerea recursurilor împotriva cererilor de sesizare a CCR în afara cadrului legal;
• anularea tuturor titlurilor executorii emise în temeiul acestor norme;
• suspendarea executării art. 104 ROI ÎCCJ şi a titlurilor emise în baza sa, până la soluţionarea definitivă a cauzei.
”Este o chestiune de legalitate, nu de oportunitate”
Perceperea de cheltuieli judiciare în baza unui act infralegal, fără temei în Codul de procedură penală, reprezintă o încălcare gravă a principiului legalităţii şi o restrângere indirectă a accesului la justiţie. Solicit CSM şi ÎCCJ să restabilească legalitatea şi să înceteze o practică neconformă cu Constituţia şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, declară Dr. Camelia Bogdan.
Demers în interes public
Acţiunea are implicaţii sistemice, vizând protejarea:
• accesului liber la justiţie,
• previzibilităţii normelor procedurale,
• limitelor constituţionale ale competenţei regulamentare,
• integrităţii instituţionale a instanţei supreme şi a CSM.
Dr. Bogdan subliniază că insistă asupra unei soluţionări amiabile, în spiritul cooperării loiale între instituţiile fundamentale ale statului.
Impunerea de cheltuieli judiciare printr-un regulament intern al Înaltei Curţi, în dosarele asociate generate de invocarea excepţiilor de neconstituţionalitate, reprezintă o ingerinţă directă şi nepermisă în dreptul la apărare şi în accesul liber la justiţie, întrucât transformă un instrument constituţional de control al legalităţii într-un demers financiar riscant pentru justiţiabil. Această practică este contrară Constituţiei, Codului de procedură penală şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
1. Excepţia de neconstituţionalitate este un instrument de apărare garantat de Constituţie
Art. 146 lit. d) din Constituţie consacră dreptul părţilor de a invoca excepţii de neconstituţionalitate în orice fază a procesului.
Acest mecanism:
• este parte integrantă a dreptului la apărare,
• reprezintă o garanţie a supremaţiei Constituţiei,
• nu poate fi condiţionat de costuri suplimentare neprevăzute de lege.
Orice normă infralegală care introduce costuri suplimentare pentru exercitarea acestui drept afectează însăşi substanţa dreptului la apărare.
2. Impunerea de cheltuieli judiciare prin regulament descurajează invocarea excepţiilor de neconstituţionalitate
Prin art. 104 ROI ICCJ, justiţiabilii sunt obligaţi să suporte cheltuieli judiciare pentru dosare asociate create exclusiv ca urmare a invocării unei excepţii de neconstituţionalitate.
Această obligaţie:
• nu este prevăzută de Codul de procedură penală,
• nu este prevăzută de nicio lege,
• este introdusă printr-un act administrativ normativ cu caracter intern.
Consecinţa practică este evidentă:
justiţiabilul este descurajat să invoce excepţii de neconstituţionalitate de teama costurilor, ceea ce reprezintă o restrângere indirectă a dreptului la apărare.
3. CCR a stabilit că drepturile fundamentale nu pot fi restrânse prin acte administrative
Decizia CCR nr. 61/2017
Curtea a stabilit că:
• restrângerea drepturilor fundamentale se poate face numai prin lege,
• actele administrative normative nu pot introduce obligaţii care afectează exerciţiul drepturilor fundamentale.
Mutatis mutandis, Art. 104 ROI ICCJ restrânge indirect dreptul la apărare prin costuri suplimentare → deci este neconstituţional.
Decizia CCR nr. 447/2013
Regulamentele interne:
• pot reglementa doar aspecte organizatorice,
• nu pot crea norme de procedură,
• nu pot institui obligaţii patrimoniale.
Mutatis mutandis, Impunerea de cheltuieli judiciare în dosare asociate este o normă de procedură cu efect patrimonial → deci este ultra vireş.
Decizia CCR nr. 26/2019
Orice obligaţie materială trebuie prevăzută expres prin lege.
Mutatis mutandis, Cheltuielile judiciare impuse prin regulament sunt lovite de neconstituţionalitate.
4. Impunerea de costuri suplimentare afectează accesul efectiv la justiţie (art. 21 Constituţie)
Accesul la justiţie trebuie să fie:
• real,
• efectiv,
• neîngrădit prin bariere financiare neprevăzute de lege.
Prin impunerea de cheltuieli judiciare în dosarele asociate:
• se creează o barieră financiară artificială,
• se afectează egalitatea armelor,
• se reduce previzibilitatea procedurii,
• se condiţionează exercitarea unui drept constituţional de plata unor costuri inventate prin regulament.
Aceasta reprezintă o ingerinţă disproporţionată şi nejustificată în dreptul la un proces echitabil.
5. Excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi „taxată” prin regulament
Excepţia de neconstituţionalitate:
• nu este o cale de atac,
• nu este un incident procedural facultativ,
• este un instrument constituţional de control al legalităţii.
Prin urmare:
• nu poate fi condiţionată de costuri suplimentare,
• nu poate genera dosare asociate cu cheltuieli,
• nu poate fi transformată într-o sursă de venit pentru instanţă.
Orice cost impus prin regulament reprezintă o determinare financiară a comportamentului procesual, ceea ce este inadmisibil.
"Împunerea de cheltuieli judiciare prin regulament în dosarele asociate generate de invocarea excepţiilor de neconstituţionalitate reprezintă o restrângere indirectă, nelegală şi neconstituţională a dreptului la apărare. Această practică descurajează utilizarea unui instrument constituţional esenţial şi afectează accesul efectiv la justiţie. Regulamentele interne nu pot crea obligaţii patrimoniale şi nu pot modifica arhitectura procedurii penale stabilită exclusiv prin lege", concluzionează Camelia Bogdan.
