Bucureştiul cere drept de vot în Parlamentul ungar pentru reprezentantul minorităţii române

Noile prevederi ale legislaţiei ungare nu permit comunităţilor reduse numeric, aşa cum este cazul celei româneşti, să beneficieze de reprezentare parlamentară adecvată, iar Bucureştiul consideră necesar ca reprezentantul minorităţii în Parlamentul ungar să aibă inclusiv drept de vot.

Secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu a avut luni o întrevedere cu subsecretarul de stat Latorcai Csaba, responsabil pentru relaţiile cu minorităţile şi organizaţiile non-guvernamentale din Ministerul Administraţiei şi Justiţiei al Ungariei.

Întrevederea a avut loc în contextul modificărilor legislative din statul vecin de la sfârşitul anului 2011, cu implicaţii asupra situaţiei minorităţilor naţionale din această ţară, precizează MAE. Demnitarul ungar a prezentat succint modificările legislative adoptate de către guvernul ungar, arătând că obiectivul acestora este de a elimina problemele evidenţiate de reprezentanţii minorităţilor de-a lungul timpului.

În context, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat poziţia părţii române faţă de soluţia identificată de partea ungară pentru asigurarea reprezentării parlamentare a naţionalităţilor. Astfel, Aurescu "a arătat că, în lumina noilor prevederi, comunităţile reduse numeric, aşa cum este cazul celei româneşti, nu vor beneficia de reprezentare parlamentară adecvată, fiind necesar, în opinia părţii române, ca reprezentantul minorităţii în Parlamentul ungar să aibă inclusiv drept de vot", informează MAE.

Subsecretarul de stat Latorcai Csaba a indicat că sunt încă în discuţie, în Ungaria, competenţele, printre care şi dreptul de vot, pe care le va avea "purtătorul de cuvânt" din Parlamentul ungar al minorităţii care nu reuşeşte să obţină un număr suficient de voturi pentru a avea un deputat.

În ceea ce priveşte preluarea instituţiilor de învăţământ de către autoguvernările minoritare, partea română a arătat că impactul unui astfel de proces trebuie evaluat din perspectiva imperativului asigurării unui proces educaţional de calitate.

Pe de altă parte, Aurescu a subliniat necesitatea creşterii numărului de angajaţi ai redacţiilor în limba română ai secţiilor de radio şi TV din Ungaria, aşa cum prevede Protocolul sesiunii a şaptea, semnat în 2009, al Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor, în condiţiile în care aceste redacţii au fost afectate de comasarea şi reducerea personalului în urma intrării în vigoare a legii ungare a presei.

Bogdan Aurescu este copreşedinte al părţii române al Comitetului româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor.

El i-a spus interlocutorului ungar că partea română a urmărit cu deosebită atenţie procesul legislativ din Ungaria, subliniind că este necesar ca modificările aduse la legislaţia ungară să contribuie în mod real la îmbunătăţirea situaţiei comunităţii româneşti, cu accent, mai ales, pe eliminarea fenomenului de etno-business (folosirea abuzivă a drepturilor unei minorităţi pentru obţinerea de foloase politice sau economice - n.r.), îmbunătăţirea accesului la educaţie, asigurarea condiţiilor corespunzătoare de funcţionare a mass-media în limba română.

Reprezentantul Guvernului de la Budapesta a evidenţiat schimbările în sistemul de alegere a conducerii autoguvernărilor, preluarea administrării instituţiilor de învăţământ la nivel central şi posibilitatea ca acestea să fie gestionate de către autoguvernările minoritare sau de Biserică, reprezentarea parlamentară a minorităţilor naţionale, în lumina noilor prevederi ale Legii electorale.

Bogdan Aurescu a salutat modificările la Legea naţionalităţilor, arătând că acestea ar putea contribui la reducerea fenomenului de etno-business, testul real al eficacităţii acestora urmând să aibă loc cu prilejul viitoarelor alegeri locale din 2014.

Secretarul de stat român a mulţumit părţii ungare pentru recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria prin noua lege a cultelor, precum şi pentru disponibilitatea Primăriei Budapesta de a oferi un spaţiu pentru construirea unei biserici ortodoxe. El a subliniat, totodată, problemele cu care se confruntă Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria şi a exprimat speranţa că cele două părţi vor găsi soluţiile cele mai potrivite.

Bogdan Aurescu a menţionat şi necesitatea punerii în aplicare a deciziilor anterioare ale şedinţelor comune de guvern privind, printre altele, itinerariul cultural al românilor din Budapesta şi amplasarea statuii mitropolitului Andrei Şaguna la Jula.

Totodată, demnitarul român a reiterat interesul părţii române pentru organizarea, cât mai rapidă, a unei noi reuniuni a celei de-a opta sesiuni a Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor şi pentru finalizarea şi semnarea Protocolului acestuia. El a arătat că acest instrument este, în continuare, cea mai bună modalitate de evaluare a progreselor şi de stabilire de noi priorităţi în domeniul protecţiei drepturilor minorităţii româneşti din Ungaria.