Bogdan Aurescu: ”Curtea Penală Internaţională va putea ancheta crime de agresiune”

”CPI va putea în viitor să ancheteze crime de agresiune”, a declarat ieri secretarul de stat Bogdan Aurescu, care s-a întrebat dacă actuala situaţie din Ucraina ar mai fi avut loc în cazul în care s-ar fi aplicat jurisdicţia CPI privind crima de agresiune.

În cadrul unei conferinţe dedicate Zilei Justiţiei Penale Internaţionale, organizată de MAE, secretarul de stat pentru afaceri strategice s-a referit la crima de agresiune, inclusă printre cele patru crime de investigat, convenite la prima Conferinţă de Revizuire a Statutului Curţii Penale Internaţionale (CPI), de la Kampala (Uganda), în 2010.

”Articolul 5 paragraful 2 din Statutul de la Roma prevedea crima de agresiune. Ambele definiţii date acesteia în Rezoluţia ONU din 1974 şi la conferinţa din Kampala din 2010 includ cel puţin 7 acte calificate ca acte de agresiune şi vă îndemn ca, în timp ce citesc această listă, să aveţi în minte ce s-a întâmplat foarte aproape de noi, în Crimeea sau în estul Ucrainei", a declarat Aurescu.

Primul act se referă ”la invadarea sau atacarea de către forţele armate ale unui stat a teritoriului unui alt stat sau orice ocupare militară, chiar şi temporară, rezultată dintr-o astfel de invazie sau atac sau orice anexare prin folosirea forţei a teritoriului unui altui stat sau a unei părţi a acestuia".

Al doilea se referă la ”bombardarea de căte forţele armate ale unui stat a unui teritoriu al altui stat sau folosirea oricărui fel de arme de către un stat împotriva teritoriului unui alt stat”. Al treilea act de agresiune este reprezentat de ”blocarea porturilor şi coastelor de către forţele armate ale unui stat”, iar al patrulea este definit ca ”un atac pe uscat, pe mare sau pe cale aeriană ale forţelor armate ale unui stat împotriva flotei marine sau aeriene a unui alt stat”.

Acte de agresiune sunt considerate şi folosirea forţelor armate ale unui stat care se află în interiorul unui alt stat, acţiunea unui stat de a pune la dispoziţie un teritoriu unui alt stat pe care acesta să-l folosească pentru un act de agresiune împotriva unui al treilea stat şi trimiterea în numele statului a unor grupări armate sau mercenari care să acţioneze împotriva unui altui stat.

”În viitor, Curtea Penală Internaţională va putea să ancheteze crime de agresiune, cu condiţia ca anumite condiţii să fie îndeplinite precum ratificarea amendamentelor la Statutul de la Roma de către 30 de state parte, care va avea loc cel mai probabil în ianuarie 2017 . Mă întreb dacă actuala situaţie din Ucraina ar mai fi avut loc, dacă s-ar fi aplicat jurisdicţia CPI privind crima de agresiune”, a mai spus secretarul de stat.

În opinia sa, ratificarea amendamentelor de la Kampala nu reprezintă ”doar o datorie morală a României, ci o expresie naturală a susţinerii constante acordate de ţara noastră Curţii Penale Internaţionale”

La rândul ei, Fatou Bensouda, procurorul Curţii Penale Internaţionale, a afirmat că instanţa de la Haga ”şi-a consolidat rolul în lume ca o instituţie indispensabilă, legală, care promovează justiţia, care oferă o voce puternică victimelor şi ajută la prevenirea crimelor în masă care ameninţă pacea, securitatea şi bunăstarea umanităţii”.

”Curtea intervine doar atunci când jurisdicţiile naţionale nu pot sau nu vor să investigheze aceste crime. Trist este că de obicei statele nu-şi asumă această sarcină” - Fatou Bensouda, procuror CPI

Procurorul CPI a solicitat sprijin financiar din partea României şi a altor ţări, arătând că bugetul Curţii nu este corespunzător extinderii activităţii sale prin creşterea numărului de investigaţii şi condamnări. Bensouda a mai susţinut că implementarea deciziilor Curţii depinde total de statele parte şi ca urmare ”este nevoie de cooperarea consistentă şi permanentă a tuturor statelor parte”.

Ea a reamintit că CPI este o instanţă de ultim resort, complementară cu jurisdicţiile naţionale, care judecă în primă instanţă. ”Curtea intervine doar atunci când jurisdicţiile naţionale nu pot sau nu vor să investigheze aceste crime. Trist este că de obicei statele nu-şi asumă această sarcină iar atunci Curtea intervine în baza statutului de la Roma. Prima etapă este o investigaţie preliminară pentru a vedea dacă avem sau nu jurisdicţie asupra unui caz”, a explicat procurorul CPI.

Pe de altă parte, Bensouda a arătat că influenţarea şi intimidarea martorilor este o altă provocare cu care se confruntă Curtea. ”Aceasta este o infracţiune gravă pentru că perverteşte cursul justiţiei. Vom continua să combatem aceste infracţiuni şi vom semna acorduri de relocare a martorilor cu statele”, a precizat ea.

O altă provocare, în opinia procurorului CPI, este protejarea Curţii de influenţe politice la nivel naţional şi internaţional.

Curtea Penală Internaţională este singura curte penală internaţională permanentă. Ea a fost creată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat în 1998 şi intrat în vigoare la 1 iulie 2002. CPI are competenţă privind genocidul, crimele de război şi crimele împotriva umanităţii. De la 1 ianuarie 2011, numărul Statelor Părţi la Statut este 114.

România a semnat Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr.111 din 28 martie 2002, fiind unul dintre statele care au contribuit direct la intrarea în vigoare a Statutului.