BNR anunţă că inflaţia va creşte mai mult decât se previzionase

Banca Naţională a României (BNR) transmite că inflaţia a continuat să se reducă lent în primele două luni din 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025, dar în intervalul martie-iunie 2026 va ajunge „la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior”.

Potrivit actualelor evaluări ale BNR, rata anuală a inflaţiei va creşte în principal ca urmare a influenţelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.

"Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum şi efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 şi să antreneze astfel o corecţie descendentă abruptă a ratei anuale a inflaţiei", transmite BNR într-un comunicat de presă.

"În acelaşi timp, progresul corecţiei bugetare iniţiate în 2025 este de natură să intensifice în perspectivă presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea cererii agregate - cu implicaţii favorabile şi asupra anticipaţiilor inflaţioniste -, şi să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent.

Incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv.

Incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează însă războiul din Orientul Mijlociu şi actuala criză energetică globală, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.

În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice", mai arată Banca Naţională.