Bijuteriile timpului
Noua si polifunctionala cladire a Muzeului Olteniei din Craiova, abia intrata in circuitul public, gazduieste, incepand de astazi, 8 iulie 2010, o captivanta expozitie organizata in colaborare cu minunatele colective de la Muzeul de Arta-Palatul Jean Mihail din Cetatea Baniei, Muzeul de Istorie si Arheologie al judetului Prahova, in special cu Muzeul Ceasului NICOLAE SIMACHE din Ploiesti, unicul cu acest profil din Romania.
Poarta numele Nicolae Simache deoarece acest renumit profesor de la jumatatea veacului trecut, care a trait intre 1905-1972, a donat, in 1963, colectia sa de 300 de piese, adunate de-a lungul deceniilor, infiintand, intr-o sala monumentala a Palatului Culturii din Ploiesti, un inspirat muzeu plasat sub genericul Ceasul de-a lungul vremii.
Patrimoniul crescand an de an, prin noi achizitii, a impus factorilor de decizie mutarea acestui muzeu intr-o cladire monument istoric, pe masura valorii si frumusetii exponatelor.
Ca urmare, din 1971, Muzeul Ceasului din Ploiesti dispune de un edificiu pe masura: Casa Luca Elefterescu, construita in jurul anului 1890 de magistratul si omul politic al carui nume il poarta.
Fara a intra in alte detalii, precizam ca — din tezaurul de peste 1000 de piese, cate numara in prezent Muzeul Ceasului NICOLAE SIMACHE din Ploiesti, asa dupa cum se numeste din 1993 — au fost aduse la Craiova si expuse in actuala expozitie doar cateva zeci.
Frumoasa ca o printesa de la marile curti europene, expozitia incanta nu doar prin delicatetea, gratia si serenitatea regala a acestor bijuterii care, ticaind, ne poarta pe seducatorul drum spre vesnicie, ci chiar prin denumirea lor ca atare, ca si prin ingeniozitatea tehnica si artistica inculcata de faurarii lor.
Iata cateva mostre, pe care, daca nu le veti intalni neaparat in prezenta expozitie, va invitam sa le cautati la ele acasa, adica in metropola lui Nichita Stanescu si a lui Eugen Simion — Ploiesti:
- ceasuri de tip astronomic, din anii 1544 si 1562 (cele mai vechi din colectie), opere ale orologierilor Jaculus HEUSTADIA (Olanda), respectiv, Joachim METZKER (Augsburg);
- cadranele solare din secolele XVII-XVIII, dintre care se remarca acela semnat Butterfield (Paris, 1690);
- primul ceas antrenat de o cadere de apa, creat de englezul Charles Rayner, la umbra Turnului Londrei, in 1654;
- Oul de Nurnberg, adica primul ceas de buzunar;
- Ceasul de mana cu efigia Regelui Soare: Ludovic al XIV-lea, realizat in 1693 de Courvoisier;
- Ceasuri cu mecanisme muzicale, care te cuceresc prin seraficele, dar avantatele valsuri ale lui Strauss ori prin cadentele unor imnuri rascolitoare precum Desteapta-te, romane sau Marseilleza.
- Create de maestri ceasornicari francezi, englezi, austrieci ori elvetieni, unele dintre ceasurile expuse au fost aproape de inima unor personalitati celebre, precum voievodul martir Constantin Brancoveanu, Alexandru Ioan Cuza, Cezar Bolliac, Mihail Kogalniceanu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, I. L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu sau ale oltenilor de renume mondial Theodor Aman si Nicolae Titulescu;
- Nu in ultimul rand, sunt demne de tot interesul o serie de ceasuri distractive, precum acelea al morarului, frizerului, fierarului, motanului…
Imi place sa reliefez faptul ca aceasta expozitie itineranta Ploiesti-Craiova este straluminata de spiritul Voievodului primei uniri a romanilor, Mihai Viteazul, Restitutor Daciae (1600)— cum e cunoscut in tratatele de istorie din Europa. Pentru ca:
1. de aici, din Bania Bravului Mihai, ce sare pe sapte cai, de striga Stambulul vaiiiii!, a tasnit idealul unirii provinciilor romanesti sub acelasi sceptru: Asta-i pohta ce-am pohtit, Io Mihai Voievod…;
2. intemeierea Ploiestiului ca oras, la 1599, cand Mihai Voda Viteazul se pregatea sa treaca vijelios Carpatii Meridionali, spre Alba Iulia, i se datoreaza aceluiasi legendar Domnitor.
In final, adresez cuvinte de multumire si lauda colectivelor de muzeografi si restauratori din institutiile care au creat aceasta superba expozitie — invitatie la o calatorie sui generis in timp/prin Timp.
Ambianta epocilor din care provin ceasurile expuse este nu doar sugerata in expozitia de la Muzeul Olteniei din Craiova, ci chiar intretinuta — sonor si vizual — de …cutii muzicale, orga de salon, tablouri de epoca, lyraphon cu discuri (stramosul tonomatelor de mai acum un veac), busole, cadrane solare.
Aurul, marmura italiana, lemnul nobil, intarsiile, emailurile, portelanul si alte materiale tandre, care mangaie ochii si sufletele privitorilor, sunt la ele acasa.
Lauda, pretuire si multumire doamnelor Dana Anusca si Emilia Poenaru, care, cu generozitate, au imprumutat expozitiei odoarele de pret din colectiile lor particulare.
Renumitului doctor craiovean de ornice Horia Panaitescu — al carui spirit se regaseste in vibratiile insolite ale expozitiei — aceleasi ganduri bune.
Sa dea Domnul ca aceasta expozitie sa aduca realizatorilor si vizitatorilor ei sanatate, noroc si — in sfarsit - un …ceas istoric bun !
Cu atat mai mult, cu cat ea este dedicata chiar …ceasului.
DAN LUPESCU
Craiova, 8 iulie 2010
