Belgia oferă nave de deminare pentru Strâmtoarea Ormuz, dar se distanţează de loviturile SUA-Iran
Ministrul belgian de Externe, Maxime Prevot, a indicat că Bruxelles-ul este deschis să contribuie cu nave de deminare pentru securizarea Strâmtorii Ormuz, ca parte a unei coaliţii internaţionale, cu condiţia ca situaţia regională să devină suficient de stabilă pentru o astfel de desfăşurare.
În declaraţii pentru un post de radio local, Prevot a explicat că preşedintele francez Emmanuel Macron a ridicat recent această chestiune în discuţiile cu prim-ministrul belgian Bart De Wever, adăugând că Belgia ar putea să se alăture efortului celor 32 de state cu o „cotă proporţională”.
Această cale navigabilă strategică, prin care trec aproximativ 20 de milioane de barili de petrol zilnic, a fost în centrul tensiunilor sporite de când Iranul a impus restricţii de navigaţie la începutul acestei luni.
Linii roşii şi preocupări legale
Prevot a subliniat cu atenţie că orice participare belgiană nu ar trebui interpretată ca o susţinere a intervenţiei americano-israeliene în Iran, pe care a descris-o ca fiind începută „în afara dreptului internaţional”.
Potrivit YeniŞafak, declaraţiile sale reflectă o nelinişte tot mai mare în capitalele europene cu privire la riscul de a fi atrase într-un conflict mai amplu, în timp ce încearcă totodată să protejeze rutele comerciale maritime esenţiale pentru economiile lor.
Ministrul Apărării, Theo Francken, a confirmat separat pe reţelele sociale că Belgia intenţionează să se alăture „coaliţiei celor dispuşi să garanteze libera circulaţie maritimă prin Strâmtoarea Ormuz”, colaborând cu Franţa şi alţi parteneri „odată ce condiţiile din regiune vor permite acest lucru, cum ar fi un armistiţiu”.
Mize economice şi volatilitate regională
Strâmtoarea Ormuz reprezintă o arteră critică pentru aprovizionarea globală cu energie, iar blocarea sa efectivă a contribuit deja la creşterea preţurilor petrolului, precum şi la majorarea costurilor de transport şi asigurare.
Pentru Turcia, care depinde în mare măsură de importurile de energie şi menţine legături economice strânse cu statele din Golf, orice perturbare prelungită a traficului maritim prin strâmtoare are implicaţii directe asupra fluxurilor comerciale şi securităţii energetice.
Instabilitatea actuală urmează unei escaladări majore începută pe 28 februarie, când Statele Unite şi Israelul au lansat o ofensivă aeriană împotriva Iranului. Acea campanie ar fi dus la peste 1.340 de decese, inclusiv moartea fostului lider suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei.
Lovituri de represalii şi îngrijorări regionale
Ca răspuns la atacurile americano-israeliene, Teheranul a desfăşurat operaţiuni cu drone şi rachete, vizând nu doar Israelul, ci şi Iordania, Irakul şi state din Golf care găzduiesc infrastructură militară americană.
Extinderea teatrului de ostilităţi a determinat puterile regionale să monitorizeze atent riscul unei escaladări suplimentare.
Autorităţile iraniene au anunţat pe 2 martie că vor restricţiona navigaţia prin strâmtoare, ameninţând că vor lovi orice navă care încearcă să treacă fără coordonare.
Oficialii belgieni au subliniat că o eventuală desfăşurare navală depinde de un armistiţiu, evidenţiind eforturile europene de a echilibra angajamentele privind securitatea maritimă cu prudenţa faţă de o implicare mai profundă în conflictul în desfăşurare.
