"Aşa s-a întâmplat şi în Grecia când o ţară întreagă a falimentat" - Deficit-record de 8%? Ciolacu a stârnit un fiasco în direct

O declaraţie făcută de premierul Marcel Ciolacu, după discuţia cu cei din Comisia Europeană despre deficitul bugetar, i-a siderat pur şi simplu pe jurnaliştii Răzvan Zamfir şi Radu Buzăianu, care le-au cerut explicaţii insistent reprezentanţilor puterii invitaţi în emisiunea "Bună, România".

Mai exact, jurnaliştii au atras atenţia că, analizând afirmaţiile prim-ministrului PSD, reiese că am avea un deficit-record de peste 8%, ceea ce este "ceva cumplit, e ceva ce nu mai are nimeni".

Ce anume înseamnă acest deficit? Deficitul bugetar apare atunci când un Guvern cheltuieşte mai mulţi bani decât încasează prin taxe şi impozite şi trebuie să se împrumute pentru a face faţă cheltuielilor. Iar acest lucru se resfrânge direct pe umerii românilor.

În timp ce Marian Rasaliu (PSD) şi Tudor Polak (PNL) au încercat să argumenteze că situaţie nu este nici pe departe atât de gravă, primarul USR al Bacăului, Lucian Stanciu Viziteu, a avertizat că "aşa s-a întâmplat şi în 2010 în Grecia când o ţară întreagă a falimentat practic tot aşa în urma unei debandade în administraţia publică de acolo şi a unor împrumuturi colosale.

Redăm mai jos discuţia din platou:

Răzvan Zamfir: Domnul Rasaliu, la dv. în partid, ce se vorbeşte despre Ciolacu? Că e mai bun la română decât la matematică? E mai tare pe scriere şi citire decât pe aritmetică? Pentru că sunt nişte probleme cu deficitul bugetar în abordarea sa.

Marian Rasaliu: Până la urmă trebuie spus un lucru, dincolo de zona aceasta de glumă. În momentul de faţă, dacă e să discutăm despre ceea ce urmează, pot să vă spun că impozitele în România nu vor fi mărite aşa.

Radu Buzăianu: Deci domnul Ciolacu, ca să vedem cine glumeşte. Dacă s-a stabilit că a glumit domnul Ciolacu, sigur. Dar mie nu mi s-a părut un tip foarte glumeţ domnul Ciolacu. Zice în felul următor. Domnule a vorbit el cu Comisia Europeană şi s-a stabilit că în decursul câtorva ani, dacă vreţi să reluăm declaraţia exactă, să scădem deficitul bugetar cu 0,74 şi dacă am face lucrul acesta, am ajunge într-un final, zice domnul Ciolacu, am ajunge într-un final la acel deficit bugetar agreat de 3%. Dar dacă facem calculul pe care l-a propus domnul Ciolacu, asta ar însemna că noi în acest moment am fi la un deficit bugetar de 8%. Înţelegeţi ce vă spun? Ceea ce e ceva cumplit. E ceva ce nu mai are nimeni.

Marian Rasaliu: Eu cred în momentul de faţă că aceste calcule trebuie să le facă Ministerul Finanţelor, prim-ministrul, domnul Boloş, trebuie să se ocupe de aceste calcule, pentru că intră în atribuţiile domniei stat.

Răzvan Zamfir: Păi şi premierul nu trebuie să ştie nimic? Deci haideţi să vă dau declaraţia încă o dată. Ca să o avem în faţă.

Am ajuns cu Comisia la un dialog

Cred că a vrut să zică am ajuns cu Comisia la un consens. Dar el a ajuns la un dialog cu Comisia. Bun, mă rog. Deci nici la română nu-i grozav.

Am ajuns cu Comisia la un dialog şi, normal, cu următoarea comisie o să parafăm acordul să avem pe şapte ani intrarea în deficitul asumat de la Maastricht de 3% cu 0,74 scădere anuală.

Deci, dacă deficitul se va reduce începând cu 2025 cu 0,74 anual, timp de şapte ani, înseamnă o reducere totală de 5,18%. Dacă ţinta e de 3%, înseamnă că în 2024 România încheie anul cu un deficit de... 8,18%. Despre asta e vorba, domnule Rasaliu. Astea sunt datele date de domnul Ciolacu.

Marian Rasaliu: Eu vă înţeleg, dar punctul meu de vedere este că domnul Boloş la Ministerul de Finanţe trebuie să facă calculele în aşa fel încât să ne atingem ţintele cu ele. Dincolo de retorica aceasta, eu cred că...

Radu Buzăianu: Păi nu e retorică, e declaraţia preşedintelui dumneavoastră. Nu merge aşa. Deci omul a spus nişte chestii. Spune prostii? Deci dacă ne spuneţi că spune prostii şi să vorbească domnul Boloş... Hai să zică domnul Boloş, că el ştie.

Marian Rasaliu: Eu cred că ministrul de Finanţe este în măsură să facă toate calculele acestea.

Răzvan Zamfir: Păi atunci să tacă din gură Ciolacu dacă nu ştie. Deci ne spuneţi că nu e în măsură domnul Ciolacu să vorbească despre economie. În primul rând, ministrul de Finanţe este un ajutor al premierului. Premierul, când îşi asumă funcţia de premier, trebuie să gestioneze toate domeniile astea.

Marian Rasaliu: Nu este un ajutor. Ministrul de Finanţe este un ministru.

Răzvan Zamfir: Dar nu ia nicio decizie dacă nu-i de acord premierul şi e la dispoziţia premierului, îl remaniază şi mâine. Păi să tacă din gură premierul dacă habar n-are de capul lui. Nu ştie nici matematică, nu ştie nici economie, ştie covrigărie. Domnul Polak, deci până la urmă, cum e domnule cu deficitul ăsta? Explicaţi-ne, dumneavoastră, cum e. Ori nu ştie matematică, ori ne anunţă că trebuie să ne aşteptăm la un deficit de 8,18% la finalul acestui an.

Tudor Polak: Am să vin eu în sprijinul domnului Rasaliu şi, mai grav pentru mine, a domnului Ciolacu. Ţinta de deficit este sub 3%. Poate domnul Ciolacu îşi doreşte ca în anul 2032 să ajungem la un deficit de 1%. V-aţi gândit la acest lucru?

Radu Buzăianu: Păi dacă ar fi aşa, putem să calculăm aşa şi în continuare. Dar asta ar însemna, că acum suntem la 6%.

Tudor Polak: Vedeţi, trebuie să privim partea plină sau partea goală.

Răzvan Zamfir: Păi nu ... Deficitul asumat la Maastricht e de 3%. Acum putem să inventăm ce fel de poveşti vrem noi.

Radu Buzăianu: 6% e deficit enorm. Atenţie! N-are nici Franţa aşa ceva.

Răzvan Zamfir: Deci, până la urmă, sau nu ştie matematică, sau suntem în prăpastie, pe marginea ei. E praf? Vreţi să emigrăm? E de plecat de aici? Care, pe unde ştie, unde cunoaşte, unde are neamuri? S-o taie din România că de la anul murim de foame? Care e sfatul?

Tudor Polak: Nu, nu. Staţi un pic. N-are nicio legătură. Practic... vom avea un deficit. Vom vedea. În momentul de faţă avem un deficit mai mare faţă de cel de anul trecut.

Răzvan Zamfir: Deficitul nu-i ceva ce există şi nu ne influenţează viaţa, nu-i deasupra noastră a tuturor. Deficitul ăsta are efecte asupra economiei.

Tudor Polak: Ştiu. Ideea este următoarea. Vom vedea o evaluare la jumătatea...

Radu Buzăianu: Deja avem deficitul pe primele patru luni... Daţi-mi o secundă ca să clarificăm un pic cu nişte date mai precise. Şi este dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023. Deci suntem într-o fundătură.

Tudor Polak: Eu văzusem o evaluare cu 3,4 în loc de 2,3, poate greşesc eu, şi nu era dublu.

Radu Buzăianu: Vă citesc de pe Europa Liberă care e o publicaţie absolut serioasă, care citează Ministerul de Finanţe.

Tudor Polak: Auziţi, nu contest. V-am spus că am făcut şi eu o măsurătoare la un moment dat şi suna în felul în care v-am spus.

Uitaţi, anul trecut. La sfârşitul anului ne aducem cu toţii aminte cum toată opoziţia ne spunea cum deficitul va fi de 7%, va fi nu ştiu cât.

Iar deficitul s-a închis în 5,60 la sută. Şi sunt de acord că este mare. Şi sunt de acord că este o perioadă în care va trebui să luăm măsuri pentru a diminua deficitul.

În schimb, acum ştim cu toţii că anul acesta intră noua lege a pensiilor care va presupune un impact bugetar suplimentar. Dar vom vedea parametrii în care se va închide deficitul anul acesta. Eu vă zic că este bine că vom avea un acord cu Comisia Europeană pentru reducerea treptată a deficitului pe o perioadă de 5,6 ani.

Răzvan Zamfir: Domnule Stanciu Viziteu, cât de important e deficitul ăsta? Că ascultându-i pe reprezentanţii puterii, li se pare că ne agităm noi aiurea pe nişte chestiuni absolute. Cum vi se pare subiectul despre deficitul bugetar? E unul periferic? Ar trebui să-i intereseze pe români? Ce spune Ciolacu? Ce înţelegeţi din ce spune Ciolacu? Ziceţi ce vreţi dumneavoastră.

Lucian Stanciu Viziteu: Da. Cei din platou, eu înţeleg că au un punctaj de partid, trebuie să apere guvernul din care fac parte. Aşa s-a întâmplat şi în 2018 când a fost o criză mare financiară şi ne-am trezit cu toţii afectaţi. Aşa s-a întâmplat şi în 2010 în Grecia când o ţară întreagă a falimentat practic tot aşa în urma unei debandade în administraţia publică de acolo şi a unor împrumuturi colosale.

Fix aceleaşi ingrediente din Grecia, unde au ajuns să-şi falsifice propria contabilitate, cam acolo ne îndreptăm şi noi, că avem deja peste 50% din PIB datorie. Anul acesta în două luni de zile deja... falimente personale de la jumătatea anului 2023 numărul de firme care intră în insolvenţă sau faliment au crescut la fel. Deci sunt semnele clare ale unui economii care nu produce, pur şi simplu funcţionează pe datorie. Asta înseamnă practic un faliment naţional.

E o deconectare mare între politicienii care conduc ţara şi care merg în tot felul de avioane de lux şi oamenii normali care îşi drămuiesc fiecare ban.

Radu Buzăianu: Mă interesează foarte tare şi această situaţie în care, sigur, constatăm cu toţii că avem deficit foarte mare. Uite, văd aici o ştire din 21 iunie: Comisia Europeană - România nu a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar. Guvernul cheltuieşte prea mult. Deci este o comunicare a Comisiei Europene care are acest obicei de a urmări traseul ţărilor economic vorbind.

Dar, pe mine mă interesează altceva. Ok, suntem într-o situaţie dificilă. Dar, cine sunt meşterii care trebuie să o rezolve? Şi îl vedem pe domnul Ciolacu care vine şi face acel calcul care ne-a epuizat pe toţi aici în discuţie neînţelegând ce a vrut să spună. Cât e, de fapt, deficitul ăsta bugetar anul acesta. Pentru că pare că suntem într-o situaţie de criză. Dacă ajungem la peste 6%, păi era mare anul trecut la peste 5%, acum dacă trecem peste 6%, 7%, 8%, cât a zis domnul Ciolacu că ar fi, suntem într-o situaţie dezastruoasă. Şi ne aşteptăm la domnul Ciolacu aici în imagine să o rezolve el.

Este aşteptarea noastră de la dânsul, este aşteptarea noastră, rezolvarea noastră. Am eu o imagine emoţionantă aici cu domnul Ciolacu, că părem noi nebuni atunci dacă noi aşteptăm ca domnul... Şi apare domnul Rasaliu din partea PSD-ului şi zice domnule, nu domnul Ciolacu, domnul ministru de Finanţe...

Răzvan Zamfir: Dar de ce vorbeşte domnul Ciolacu? Da, vă rog, domnul Rasaliu.

Marian Rasaliu: Dincolo de chestiunea aceasta probabil ar trebui să discutăm şi despre inflaţie, pentru că face parte din acelaşi pachet.

Deci inflaţia s-a redus la jumătate de când domnul Ciolacu a preluat mandatul de premier. De la 10,3 a ajuns la 4,8.

Răzvan Zamfir: Noroc că e domnul Boloş ministru de Finanţe. Acum nu mai contează că e Boloş ministru de Finanţe? E tare, domnule Boloş ăsta. Păi dacă explicaţia era Boloş mai devreme, trebuie să fie explicaţia Boloş şi acum. Nu merge să ia Ciolacu doar ce-i convine din efectele pozitive. Şi să ne lăudăm cu inflaţia. Singura performanţă e că nu suntem pe primul loc la inflaţie, suntem pe locul 2, după Belgia.

Marian Rasaliu: Dacă anul trecut era 10,3% iar în termen de un an de zile, an şi jumătate, s-a ajuns la la 4,9%, eu cred că sunt nişte progrese făcute.

Radu Buzăianu: În toată Europa era o inflaţie foarte mare anul trecut şi a scăzut. Doar că la noi a scăzut mai puţin decât în alte părţi. Asta este problemă. De-aia suntem pe acum pe locul al doilea.

Răzvan Zamfir: Şi suntem cu 5,3% inflaţie de la 5,8%

Marian Rasaliu: Deci INS a publicat 4,9%.

Răzvan Zamfir: Păi ce mă interesează pe mine INS? Pe mine mă interesează Eurostatul. Deci eu vă citesc în momentul de faţă date de la Eurostat. Nu veniţi cu INS pe care îl controlaţi dumneavoastră, când eu am datele de la Eurostat.

Atunci vă citesc de la Eurostat. În momentul de faţă, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană s-a situat la 2,6% în iunie.

Şi acum vă spun. În iunie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Finlanda care are 0,5%, Italia 0,9%, Lituania cu 1%. La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost Belgia cu 5,4%, România cu 5,3%, Spania şi Ungaria cu 3,6%. Astea sunt datele publicate de Eurostat. Comparativ cu mai 2024, rata inflaţiei a scăzut în 17 state membre, în România de la 5,8% până la 5,3%. Deci aşa stau lucrurile. Astea sunt datele publicate de Eurostat.

Eu nu ştiu ce scheme face INS-ul din subordinea dumneavoastră, cum le calculează, doar că INS la un moment dat avea o şmecherie, avea senzaţia că lucrează cu idioţi sau că noi suntem idioţi, că ne publica un coş zilnic şi spunea ia uite ce ieftin e, şi în coşul zilnic punea numai produsele alea plafonate - zahăr, făină, ulei.

Tudor Polak: S-a prezentat un tablou extrem, extrem de îngrijorător. Sunt de acord cu dumneavoastră, că va trebui să privim cu maximă responsabilitate modul cum deficitul evoluează. Cum evoluează inflaţia. Dar nu putem să facem o comparaţie. Pentru că am auzit la un coleg de dezbatere mai devreme de Grecia. Grecia avea datorie de 100% încă din anii 90. În momentul de faţă, România nu are acea datorie. În 2010, când a stat în colaps. Adică, discutăm lucruri total, total diferite.

Răzvan Zamfir: Nu contează. Ok, azi. Dom'le, tot mai bine se trăieşte în Grecia decât la noi. Domnule Viziteu, vi se pare normal ca PSD şi, pe alocuri, şi PNL, să ne bage pe gât inflaţia asta calculată de INS doar sub forma inflaţiei de bază, core inflation, ca să vorbim în termeni de specialitate? Aia care rămâne dacă scoatem toate preţurile pentru bunurile volatile, cum ar fi alimentele şi energia alea esenţiale şi să ne spună, iată, 2,9%, de parcă pe mine nu m-ar interesa inflaţia în general şi cu preţurile la energie şi cu preţurile la alimente. Vi se pare normal maradona asta pe care o fac cu noi?

Lucian Stanciu Viziteu: E clar că este o tentativă de a încerca să mascheze realitatea. Eu am făcut un masterat de statistică şi vă zic ca şi eu uneori sunt depăşit. Cel mai simplu pentru toţi românii este să se uite la un bon de cumpărături de acum 6 luni şi să se uite la cel de acum pe aceleaşi produse şi să vadă diferenţa. Dacă mai adaugă şi cât plătesc la aer condiţionat sau la alte utilităţi atunci vor vedea clar că aici s-a întâmplat ceva şi ăsta este falimentul acestei ţări sub tutela ambelor partide.