Argentina se grăbeşte să găsească originea focarului de hantavirus de pe vasul de croazieră din Atlantic
Oficialii şi experţii din Argentina se grăbesc să stabilească dacă ţara lor este sursa unui focar mortal de hantavirus care a afectat nava de croazieră MV Hondius din Atlantic, pe fondul informaţiilor că un număr de pasageri s-au întors deja în ţările lor de origine.
Argentina, de unde a plecat croaziera spre Antarctica, este clasată constant de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) ca având cea mai mare incidenţă a acestei boli rare transmise de rozătoare din America Latină. Anchetatorii de acolo lucrează la identificarea sursei contaminării prin anchete epidemiologice.
Ministerul argentinian al Sănătăţii a raportat marţi 101 infecţii cu hantavirus din iunie 2025 până în prezent, aproximativ dublu faţă de anul precedent, potrivit The Guardian.
Citiți și Trei pasageri morţi după un presupus focar de hantavirus pe o navă de croazieră
Un hantavirus întâlnit în America de Sud, numit virusul Andes, poate provoca o boală pulmonară severă şi adesea fatală, numită sindrom pulmonar cu hantavirus. Boala a dus la deces în aproape o treime dintre cazuri în ultimul an, a precizat Ministerul Sănătăţii din Argentina.
Autorităţile au declarat că pasagerii de pe nava MV Hondius au fost testaţi pozitiv pentru virusul Andes.
Trei pasageri au murit, unul se află la terapie intensivă într-un spital din Africa de Sud, iar alţi trei au fost evacuaţi de pe navă miercuri. Un alt bărbat care părăsise nava mai devreme în timpul voiajului a fost testat pozitiv în Elveţia.
Argentina a anunţat miercuri că trimite material genetic al virusului Andes şi echipamente de testare pentru a ajuta Spania, Senegal, Africa de Sud, Ţările de Jos şi Regatul Unit să îl detecteze.
Oamenii se infectează de obicei cu hantavirus prin contact cu rozătoare infectate sau cu urina, excrementele ori saliva acestora, iar transmiterea de la om la om este rară. Totuşi, o transmitere limitată între contacte apropiate a fost observată în unele focare anterioare ale tulpinii Andes.
Au apărut îngrijorări şi în legătură cu cei 23 de pasageri care, potrivit relatărilor, au debarcat de pe MV Hondius pe insula Santa Elena la 23 aprilie, după cum a relatat ziarul spaniol El Pais.
Citiți și Insulele Canare resping acostarea navei MV Hondius, cu focar de hantavirus la bord
„Sunt 23 de oameni care umblă pe acolo şi, până acum trei zile, nimeni nu îi contactase”, a declarat pentru ziar, într-un interviu telefonic, un pasager care a cerut să rămână anonim.
Grupul s-ar fi întors în ţările lor de origine, inclusiv în Statele Unite. Pasagerii americani erau monitorizaţi în Georgia, California şi Arizona, a relatat miercuri New York Times, deşi niciunul dintre ei nu prezentase semne de boală.
OMS spune că primul deces de la bordul navei de croazieră, un olandez de 70 de ani, a avut loc la 11 aprilie. Trupul său a fost coborât de pe navă aproape două săptămâni mai târziu, în Sfânta Elena. Soţia sa, în vârstă de 69 de ani, a călătorit cu avionul din Sfânta Elena în Africa de Sud; ea s-a prăbuşit pe aeroportul din Johannesburg şi a murit într-un spital la 26 aprilie.
Al treilea pasager, o femeie germană, a murit la 2 mai.
Oficialii argentinieni spun că încearcă să stabilească exact unde au călătorit pasagerii infectaţi în ţară înainte de a se îmbarca pe nava de croazieră sub pavilion olandez în Ushuaia, un oraş din sudul Argentinei cunoscut drept capătul lumii. Odată ce vor cunoaşte itinerariile, intenţionează să identifice contactele, să izoleze contactele apropiate şi să monitorizeze activ situaţia pentru a preveni o răspândire suplimentară.
Citiți și Spania va repatria pasagerii asimptomatici de pe nava afectată de hantavirus
Înainte de îmbarcare, cuplul olandez a făcut turism în Ushuaia şi a călătorit în Argentina, Uruguay şi Chile, a declarat guvernul argentinian.
Virusul poate avea o perioadă de incubaţie între una şi opt săptămâni, ceea ce face dificil de stabilit dacă pasagerii au contractat virusul înainte de a pleca din Argentina spre Antarctica la 1 aprilie, în timpul unei escale programate pe o insulă izolată din Atlanticul de Sud sau la bordul navei.
Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, a declarat anterior pe X că „OMS continuă să colaboreze cu operatorii navei pentru a monitoriza îndeaproape starea de sănătate a pasagerilor şi a echipajului, lucrând împreună cu ţările pentru a sprijini monitorizarea medicală adecvată şi evacuarea acolo unde este necesar”.
„Monitorizarea şi urmărirea pasagerilor aflaţi la bord şi a celor care au debarcat deja au fost iniţiate în colaborare cu operatorii navei şi autorităţile naţionale de sănătate. În acest stadiu, riscul general pentru sănătatea publică rămâne scăzut”, a adăugat el.
Evacuarea a trei pasageri de pe navă, care avea la bord aproape 150 de persoane, înseamnă că aceasta îşi poate continua acum călătoria de trei zile spre Insulele Canare, după ce autorităţile spaniole au permis acostarea vasului. Totuşi, a izbucnit o dispută, preşedintele Insulelor Canare exprimându-şi îngrijorarea cu privire la acostarea navei în Tenerife.
Nava a fost ancorată în largul Capului Verde în timp ce erau făcute pregătirile pentru evacuarea membrilor echipajului, însă miercuri seara se afla deja în drum spre Insulele Canare.
Citiți și Trei persoane evacuate de pe nava afectată de hantavirus. Spania anunţă că vasul poate acosta
Printre cei evacuaţi miercuri se numără un britanic - Martin Anstee, în vârstă de 56 de ani, care era ghid de expediţie la bordul navei. El a fost scos de pe vas împreună cu un coleg olandez de 41 de ani, medicul navei, şi cu un pasager german de 65 de ani, a relatat Telegraph.
Urgenţa sanitară de la bordul MV Hondius vine în contextul în care cercetătorii locali din domeniul sănătăţii publice din Argentina indică schimbările climatice drept factor care accelerează riscul răspândirii hantavirusului.
Experţii în sănătate publică spun că temperaturile mai ridicate extind aria de răspândire a virusului deoarece, parţial, pe măsură ce clima se încălzeşte şi ecosistemele se schimbă, rozătoarele purtătoare ale hantavirusului se pot înmulţi în mai multe locuri. Oamenii contractează de obicei virusul prin expunerea la excrementele, urina sau saliva rozătoarelor.
„Argentina a devenit mai tropicală din cauza schimbărilor climatice, iar acest lucru a adus perturbări, precum dengue şi febra galbenă, dar şi noi plante tropicale care produc seminţe ce favorizează proliferarea şoarecilor. Nu există nicio îndoială că, pe măsură ce timpul trece, hantavirusul se răspândeşte tot mai mult”, a declarat Hugo Pizzi, un cunoscut specialist argentinian în boli infecţioase.
