Aproape 500.000 de voturi au fost declarate nule la europarlamentarele din 9 iunie [analiză Expert Forum]

Expert Forum (EFOR) a analizat situaţia voturilor nule la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, numărul acestora fiind unul dintre cele mai mari raportate la numărul de alegători care au participat la procesul electoral. Acest număr a fost cu circa 80% mai mare ca în 2019, dar uşor mai mic decât în 2014.

Potrivit analizei, din cele 9.440.962 de voturi exprimate 488.261 de voturi au fost declarate nule, ceea ce înseamnă 5,1% din voturi. În 2019 numărul acestora a fost de 274.415 din 9,3 milioane de alegători, adică 2,89% din voturi. Situaţia de anul acesta este comparabilă cu cea din 2014, când 5,83% dintre voturi au fost declarate nule.

Cauzele pentru care s-a înregistrat acest număr ridicat de voturi nule sunt dificil de stabilit, consideră EFOR:

“În unele cazuri ar putea fi vorba de erori de completare a procesului verbal, dar atunci se pune întrebarea cum au fost validate aceste procese verbale de către birourile electorale de circumscripţie. Ar putea fi vorba şi de vot de protest. Buletinele de vot pot fi nule şi dacă membrii birourilor electorale nu au aplicat ştampila de control a secţiei de votare pe acestea. Nu în ultimul rând, ar putea fi vorba şi de anularea intenţionată a unor buletine de vot. În orice caz, procentul este ridicat. Cel mai mare procent a ajuns la 85% într-o singură secţie de votare din străinătate”.

Potrivit EFOR, voturile nule sunt cele legate de buletinele introduse în urnă, care nu respectă criteriile stabilite de lege pentru a fi valabile. Voturile nule sunt diferite de buletinele anulate, care reprezintă buletinele neîntrebuinţate şi anulate la sfârşitul zilei sau utilizate, dar anulate la cererea alegătorului întrucât opţiunea votului a fost dezvăluită.

De asemenea, EFOR a prezentat câteva statistici legate de voturile nule:

- La nivel de judeţ, cele mai multe voturi nule au fost înregistrate în Vrancea şi Vaslui (6,7%), iar cele mai puţin în Hunedoara, Timiş, Ilfov, Harghita şi Cluj (aproximativ 4%). În 10 judeţe procentul voturilor nule este mai mare de 6, ceea ce reprezintă o proporţie semnificativă. În străinătate procentul este de 2,5%. Sectoarele din Bucureşti au între 2,6 – Sectorul 1 şi 3,8% – sectorul 5. Deşi nu există o limită clară de la care numărul de voturi nule devine problematic, considerăm că 10% din voturi nule pe secţie poate deschide o discuţie despre ce s-a întâmplat în secţia respectivă, dacă procesul verbal a fost completat corect sau dacă există alte indicii de nereguli.

- Cele mai mari creşteri procentuale în 2024 faţă de voturile nule din 2019 se regăsesc în Sibiu (o creştere de 350%),Tulcea (264%), Suceava, Satu Mare (250%), Braşov (220%), Dolj (209%), Bistriţa Năsăud (215%), respectiv Ialomiţa (201%). Se poate vedea mai jos o analiză comparativă cu anul 2014.

- Cele mai multe voturi nule (procentual) au fost înregistrate în localitatea Belin din Covasna (34%) şi Racoş (Braşov). Pe de altă parte, există o singură localitate fără niciun vot nul - Osica de Jos – Olt, unde Alianţa electorală PNL – PSD a obţinut 99,22% dintre voturi. La Osica în 2019 procentul de voturi nule a fost de 5%.

- În unele dintre localităţi creşterea procentuală de buletine nule faţă de 2019 este de aproape 7 ori (Belin, Racoş) - puteţi vedea statistici în raport. Cu toate acestea, există creştere de 20 de ori (Poronina Mare – MH), 12 ori (Vărşag HR, Lelese – HR sau Ghidici – DJ) sau de 9 ori (Topalu- CT sau Perişor – DJ). Cel mai probabil este o creştere care nu poate fi pusă doar pe seama greşelilor făcute de alegători. Există şi localităţi unde s-a înregistrat o scădere a voturilor nule, iar cele mai mari diferenţe în acest sens s-au notat la Bărbuleşti (IL – 9,6%) şi Băleni (GL – 7,3%). În Bucureşti nu există diferenţe sesizabile, creşterea fiind de aproximat 1% pe sector.

- Pe secţii, în ţară, cel mai mare număr de voturi nule este tot în Belin, la secţia 102, unde procentul a ajuns la 65%. Aceasta este urmată de Somcuta Mare (MM), cu 62% şi Racoş (50%). Într-un număr de 151 de secţii de votare nu s-a anulat niciun buletin – comparativ cu 245 în 2019. Unele dintre aceste secţii au un număr mare de alegători (peste 8-900) şi se ridică întrebarea cum de niciun buletin nu a fost declarat nul. Secţia 556 din Sânmartin (BH) a înregistrat 1249 de votanţi şi niciun buletin nul, în condiţiile în care pe procesele verbale pentru primari şi consilieri locali există astfel de buletine de vot.

- În străinătate numărul de voturi nule e mai redus. Primele cinci ţări ca număr de votanţi sunt Republica Moldova, Marea Britanie, Germania, Italia şi Spania. În Republica Moldova, procentul este de doar 1,2%. În 139 din 915 secţii de votare din străinătate nu a existat niciun buletin anulat. Pe total, în străinătate, procentul de buletine anulate este de 2,5%. Pe de altă parte, există 10 secţii de votare unde numărul de buletine anulate este mai mare de 10%. Cel mai mare procent este în Germania – secţia 239 – unde s-au anulat 87% din buletine. Este adevărat că în unele secţii de votare numărul total de voturi nu este neapărat ridicat, deci procentul nu este neapărat grăitor.

- Comparativ, la alegerile pentru primari, procentul de voturi nule era la data analizei de 3%, adică 275.505 din 9.055.959 de buletine. La consilii locale procentul era de 3,7%. Dacă ne uităm comparativ pe judeţele unde există un procent mare de buletine de vot nule, ele nu sunt neapărat aceleaşi ca în cazul europarlamentarelor. Adică pentru primari cele mai multe buletine de vot s-au anulat în Vaslui, Bacău şi Covasna (4%), urmate de Neamţ, Mureş, Satu Mare şi Dolj, între 3,5% şi 4%. Din Bucureşti în sectorul 2 au fost anulate proporţional cele mai multe buletine de vot, adică 3%, comparativ cu doar 1,7% în Sectorul 6, 1,85% în Sectorul 3, 1,98% în Sectorul 1 sau 2,1% în Sectorul 4. Interesant de remarcat că Sectorul 2 este singurul judeţ/sector care are mai multe voturi nule pentru primar decât la europarlamentare.