Analist: Perioada de instabilitate politică în care intrăm riscă să se traducă într-un adevărat seppuku economic

Perioada de instabilitate politică în care intrăm riscă să se traducă într-un adevărat seppuku economic şi asta într-o perioadă în care economia mondială trece prin cea mai gravă criză din ultimii aproape 20 de ani, a tras un semnal de alarmă, luni, analistul financiar Adrian Negrescu.

"Banii şi economia, în general, urăsc incertitudinea. Când investitorii nu ştiu cine va conduce ţara, ce taxe vor apărea sau ce legi se vor schimba, reacţia lor naturală este să facă un pas în spate. Pentru România, o ţară care se bazează mult pe banii veniţi din exterior (investiţii străine, fonduri europene şi împrumuturi de 50 de miliarde de euro în 2026), o criză politică se va traduce rapid în costuri reale pe care le va trebui să le suportăm cu toţii, în egală măsură. Cum ne va afecta în mod direct criza politică declanşată de politicieni? Primul efect negativ îl vom vedea, cel mai probabil, în piaţa valutară, în cotaţia euro&dolar", a declarat Adrian Negrescu.

Potrivit analistului, în astfel de situaţii de criză, investitorii tind să îşi vândă activele în lei şi să cumpere euro sau dolari (considerate monede de refugiu).

"Banca Naţională a României va interveni, mai mult ca sigur, pentru a preveni o creştere bruscă a cursului euro, dar această intervenţie consumă miliarde de euro şi poate duce la bani mai puţini pe piaţă, adică la dobânzi mai mari. Dacă criza se adânceşte, euro se va aprecia semnificativ. O vom simţi cu toţii. Un alt efect de primă instanţă îl vom vedea pe bursă. Acţiunile, indicii bursei pot înregistra scăderi semnificative, deoarece investitorii vând din acţiuni pentru a se proteja. Cei care au bani în fonduri de pensii private (Pilonul II) îşi vor vedea, astfel, economiile cum se diluează", a continuat Adrian Negrescu.

Expertul a subliniat că, în al treilea rând, şi acesta riscă să fie un efect major cu implicaţii inclusiv în zona plăţii pensiilor şi salariilor, statul se va împrumuta mai scump şi/sau va avea dificultăţi să se mai împrumute.

"Şi asta în condiţiile în care, pentru a acoperi cheltuielile, are nevoie în medie de 1 miliard de euro pe săptămână! În esenţă, România are cel mai mare deficit bugetar din UE, adică statul cheltuie mult mai mult decât produce şi are nevoie constantă de împrumuturi. Când apare o criză politică, cei care împrumută bani României percep un risc mai mare. Rezultatul? Cer dobânzi mai mari. Acest cost suplimentar este plătit, în final, din taxele noastre. Nu este exclus ca această criză să ducă, în cel mai negru scenariu, la o nouă creştere a TVA", a adăugat Adrian Negrescu.

La ce să ne aşteptăm în următoarele 6 luni?

Dacă criza politică nu se rezolvă rapid şi se prelungeşte, efectele trec din zona financiară direct în economia reală (în buzunarele firmelor şi ale cetăţenilor).

Cei 10 miliarde de euro din PNRR, pe care ar trebui să îl luăm până în august, s-ar evapora odată cu stoparea măsurilor administrative. Blocarea banilor europeni este, poate, cea mai mare vulnerabilitate a României.

Banii din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi fondurile de coeziune sunt condiţionaţi de adoptarea unor reforme. Fără un guvern stabil care să treacă legi prin Parlament, reformele riscă să se blochează, iar miliardele de euro destinate autostrăzilor, spitalelor sau digitalizării rămân la Bruxelles.

În plus, fără un guvern cu puteri depline, nu se vor mai putea lua decizii ferme pentru a tăia cheltuieli inutile sau pentru a colecta mai bine taxele. Deficitul bugetar va creşte, ceea ce va obliga viitorul guvern (oricare ar fi el) să ia măsuri de urgenţă mai dure ulterior, cum ar fi creşterea taxelor sau tăierea investiţiilor.

Nu este exclus ca această criză politică să pună gaz pe focul inflaţiei. Dacă instabilitatea va duce, în cele din urmă, la o depreciere a leului în faţa monedei euro, toate produsele pe care le importăm (de la alimente la electronice şi combustibil) devin mai scumpe. Acest lucru anulează o parte din eforturile de scădere a inflaţiei.

Un alt efect economic important - investiţiile private riscă să fie puse pe „pauză”: Companiile locale şi străine care voiau să deschidă fabrici noi, să facă angajări sau să îşi extindă afacerile vor aştepta să vadă „cum se aşază lucrurile”. Această ezitare înseamnă mai puţine locuri de muncă nou create şi o încetinire a creşterii economice.

Altfel spus, o criză politică acţionează ca o frână de mână trasă în timp ce maşina economiei încearcă să urce un deal. Cu cât frâna rămâne trasă mai mult, cu atât motorul se chinuie mai tare, iar nota de plată la final (prin taxe mai mari, inflaţie sau lipsa modernizării) este suportată de noi toţi. În egală măsură.