Analist: Marea provocare începe abia în 2026, an în care Guvernul şi-a asumat în faţa Bruxelles-ului o ţintă de deficit de 6,4%
Execuţia bugetară pe noiembrie şi datele preliminare pe decembrie vin să confirme faptul că România va reuşi să respecte angajamentul de a reduce deficitul bugetar de la 9% la un nivel de 8,4% din PIB la finalul lui 2025, a atras atenţia economistul Adrian Negrescu, care spune că este un adevărat moment de respiro pentru Guvern, pentru finanţele publice, dar nu şi o victorie definitivă.
"În primul rând, această corecţie extrem de importantă transmite pieţelor financiare şi Comisiei Europene un semnal vital: hemoragia cheltuielilor din România a fost, cel puţin temporar, stabilizată. Scăderea la 8,4% este rezultatul creşterii taxelor, a efectelor inflaţiei dar şi a măsurilor luate de Finanţe pentru a combate evaziunea fiscală. Iar acesta este un lucru foarte bun. Da, nu putem vorbi încă de o reformă structurală profundă, încă aşteptăm aceste decizii ce vizează în principal cheltuirea banilor publici – sperăm să vedem o corecţie în legea bugetului pe 2026 - însă măsurile punctuale luate în ultimele luni încep să îşi arată efectele – poate cel mai bun exemplu îl reprezintă creşterea încasărilor şi scăderea evaziunii pe TVA", a afirmat Adrian Negrescu.
Potrivit analistului economic, marea provocare începe însă abia în 2026, an în care Guvernul şi-a asumat în faţa Bruxelles-ului o ţintă de deficit de 6,4%, ca parte a planului fiscal-structural pe şapte ani.
"Guvernul pariază pe efectele creşterilor de taxe, care vor aduce la buget între 35-40 de miliarde de lei, pe atragerea a 15 miliarde de euro din fonduri UE şi pe efectele digitalizării ANAF, care ar trebui să se încheie în acest an. Majorarea fiscalităţii va fi, cu siguranţă, motorul principal care ar trebui să aducă punctele procentuale necesare consolidării. Există, bineînţeles, riscul ca aceste creşteri de taxe să sufoce creşterea economică, reducând baza de impozitare şi anulând, paradoxal, câştigurile estimate. Dacă firmele îşi reduc activitatea sau intră în zona gri din cauza poverii fiscale, ţinta de 6,4% va rămâne o simplă fantezie pe hârtie, forţând statul să se împrumute şi mai scump. Însă aceste temeri, deşi viabile din perspectivă economică, s-ar putea să rămână la capitolul speculaţii. Şi asta în condiţiile în care economia se dovedeşte a fi mai rezilientă decât aşteptările, multe dintre ele cu iz fatalist. Este adevărat, consumul a scăzut, însă nu atât de mult cât să creeze o problemă majoră", a continuat Adrian Negrescu.
Expertul a explicat că marea majoritate a companiilor de impact din economie şi-au restructurat activitatea şi şi-au bugetat 2026 de pe nişte premize mult mai realiste şi predictibile, iar iniţiativa privată continuă să genereze afaceri noi, lanţuri de business şi locuri de muncă, în ciuda incertitudinilor.
"Dincolo de rezilienţa mediului de business, reducerea evaziunii nu mai este doar un slogan, ci a devenit o necesitate existenţială. Implementarea sistemelor digitale precum e-Factura, e-TVA şi e-Transport a început să producă primele efecte, oferind Fiscului o radiografie în timp real a tranzacţiilor. Totuşi, marea problemă nu este colectarea datelor, ci capacitatea de analiză şi control a ANAF. Deşi volumul de informaţii a crescut exponenţial, inspectorii fiscali încă luptă să transforme aceste terabytes de date în decizii de impunere şi sume efectiv colectate. Digitalizarea a speriat o parte din evazionişti, ducând la o uşoară creştere a conformării voluntare, dar reţelele complexe de fraudă s-au adaptat rapid, iar 'marea evaziune' rămâne încă greu de destructurat doar prin mijloace electronice. Să sperăm că ANAF va interveni cu adevărat în zonele de evaziune în care, ani la rând, nimeni nu a avut 'curajul' să intervină, din motive politice, din interese de grup. Cert este că, măcar din perspectiva reglementării, portiţele evaziunii şi a fentării fiscale s-au redus foarte mult", a precizat Adrian Negrescu.
Analistul a punctat că legislaţia insolvenţei şi a procedurilor fiscale a fost înăsprită pentru a bloca fenomenul firmelor "fantomă" sau al celor care intră în insolvenţă doar pentru a scăpa de datoriile la stat.
"Noile reglementări impun condiţii mult mai stricte pentru eşalonarea la plată şi monitorizează agresiv firmele cu risc fiscal ridicat. Astfel, Finanţele încearcă să facă distincţia între companiile viabile, care au nevoie de ajutor temporar, şi cele care folosesc insolvenţa ca instrument de fraudare a bugetului, încercând să recupereze banii înainte ca activele să fie disipate. Să nu uităm şi de obligaţiile ca orice firmă să aibă un cont bancar, cele care fac vânzări să aibă obligatoriu un POS, să permită plăţile electronice – chestiuni ce ţin de normalitate şi care vor limita şi mai mult ideea de evaziune. Iar aceste măsuri se vor simţi, cu siguranţă, în sens pozitiv în mediul de business", a conchis Adrian Negrescu.
