America Latină, regiunea cu cea mai mare rată a criminalităţii din lume
Se întâmplă mereu: undeva în SUA, un dezechilibrat înarmat până în dinţi masacrează un grup de oameni nevinovaţi. La Newtown a fost vorba de 20 de copii şi de 6 adulţi. Urmează emoţii puternice, indignare şi dezbaterea privind controlul regimului armelor de foc. După care gata, până la producerea unei noi tragedii. Singura veste bună este că cel puţin societatea nu şi-a pierdut capacitatea de a se revolta. Nu şi în America Latină, regiunea cu cea mai mare criminalitate din lume. Aici oamenii s-au resemnat, notează ziarul El Pais.
Aici crimele fac parte din viaţa cotidiană: 42% din asasinatele din întreaga lume au loc în America Latină unde trăieşte 8% din omenire. Rata omuciderilor în SUA este de cinci ori mai mică decât media în America Latină. Anul acesta în Afganistan au murit în total 3.238 de oameni. Este numărul aproximativ al asasinatelor care au avut într-o singură lună, anul trecut, în Brazilia. În fiecare lună. Conflictul armat dintre palestinieni şi israelieni de luna trecută a făcut acelaşi număr de morţi ca într-un sfârşit de săptămână 'fierbinte' la Caracas. Probabilitatea de a fi asasinat plimbându-te prin Bagdad este mai mică decât de a muri pe o stradă din Guatemala.
În întreaga lume rata omuciderilor a scăzut sau nu au înregistrat o creştere. În America Latină a crescut constant: Salvador, Guatemala şi Honduras au cele mai înalte rate ale omuciderilor de pe cele cinci continente. În 2011 au fost asasinate zilnic 112 persoane în Brazilia, iar în Mexic 71. Cărui fapt se datorează această înclinaţie spre crimă a Americii Latine? Motivele invocate de experţi nu sunt satisfăcătoare. Sărăcia este una din cauzele cele mai menţionate. Pentru asta în China ar trebui să aibă loc mai multe asasinate decât în Brazilia. Alţii o atribuie democraţiei şi faptului că guvernele autoritare îi pot reprima fără impunitate pe criminali. Şi totuşi India este democraţia cea mai mare din lume şi una din ţările cele mai sărace, dar cu o rată a criminalităţii mult mai scăzută decât cea din America Latină.
Consumul şi traficul de droguri este un al motiv invocat de experţi, dar nicio altă ţară nu consumă mai multe droguri decât SUA. Iar dacă este vorba de trafic de droguri, Marocul este pentru Europa ceea ce Mexicul este pentru SUA, ca furnizor de droguri. Şi totuşi rata criminalităţii în Maroc este net inferioară celei din Mexic. Ceea ce nu înseamnă că drogurile, sărăcia, corupţia sau ineficienţa unor instituţii ca poliţia, sistemul judiciar sau închisorile, nu sunt factori importanţi. Investigaţiile recente remarcă şi decalajul economic, accesul facil la armele de foc, alcoolul, prezenţa bandelor, sistemul penal deficitar şi forţe de poliţie reduse, comparativ cu numărul populaţiei, ca posibili factori.
O dorinţă pentru anul 2013 ar fi ca America Latină să se hotărască să pună punct coexistenţei paşnice cu asasinatele. Nu este obligată să trăiască astfel. Poate - şi trebuie - să facă ceva pentru a înţelege mai bine ceea ce se întâmplă şi a lansa o amplă iniţiativă menită să reducă rata omuciderilor. Nu este un obiectiv doar al guvernelor sau al oamenilor politici, ci şi al bisericii, sindicatelor, oamenilor de afaceri, şcolilor, mass-mediei, artiştilor, mamelor şi tinerilor, care trebuie să se mobilizeze pentru a reduce numărul prea mare al crimelor pe teritoriul latino-american. Este poate o dorinţă naivă, dar mai naiv este să nu se facă nimic.
