Alexis Tsipras a depus jurământul ca premier al Greciei

Liderul radical de stânga Alexis Tsipras a depus luni jurământul în funcţia de premier al Greciei, după ce a format o alianţă surprinzătoare cu un mic partid naţionalist de dreapta, Grecii Independenţi, semnalând astfel o posibilă confruntare în privinţa programului de salvare a ţării.

Tsipras, 40 de ani, a încălcat tradiţia şi a depus jurământul într-o ceremonie cu caracter civil şi nu religios.

Partidul Syriza anti-austeritate al lui Tsipras, care a obţinut 36,3% dintre voturi sau 149 din cele 300 de locuri ale Parlamentului elen, a câştigat sprijinul necesar pentru a forma un guvern prin alianţă cu Grecii Independenţi, care au obţinut 4,7% dintre voturi.

Deşi alianţa dintre cele două partide opuse ideologic şi care împărtăşesc un singur punct comun – opoziţia faţă de programul de salvare financiara a Greciei – a fost o surpriză, totuşi a dus la o revigorare a burselor de pe cuprinsul Europei, care au avut de suferit în urma speculaţiilor că o victorie a partidului Syriza va destabiliza zona euro.

În această seară se vor anunţa detalii privind persoanele care vor servi în guvern şi dacă cele două partide vor forma o coaliţie sau dacă va fi vorba doar de un guvern minoritar format din Syriza şi care este susţinut de Grecii Independenţi.

Tsipras a promis că va renegocia programul de salvare financiară a Greciei, dar a dat asigurări că nu va lua nicio măsură unilaterală împotriva creditorilor din alte ţări ale zonei euro.

Decizia lui Tsipras de a negocia cu Grecii Independenţi naţionalişti şi nu cu partidul Potami a cauzat temeri că noul premier va adopta o linie dură în negocierile cu creditorii internaţionali.

Liderul Potami, Stavros Theodorakis, i-a descris pe Grecii Independenţi ca “extremişti de dreapta şi anti-Europa.”

Oficialul Syriza însărcinat cu planificarea financiară, Giorgos Stathakis, a confirmat luni că noul guvern nu plănuieşte să se întâlnească cu negociatorii din Troikă – Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional – şi că în schimb va urmări să discute direct cu guvernele europene.

Grecia a fost în pragul falimentului în 2010, din cauza politicilor populiste şi a corupţiei elitei. A supravieţuit, totuşi, datorită programelor internaţionale de salvare. Atena a primit 240 de miliarde de euro, în împrumuturi internaţionale, în schimbul aplicării unor măsuri de austeritate usturătoare.

Aceste măsuri de austeritate ale guvernului includ, printre altele, multiple creşteri de taxe precum şi tăieri ale salariilor şi pensiilor.

Înaintea alegerilor, Tsipras a declarat că Grecia va rămâne în zona euro chiar dacă partidul său va câştiga alegerile. Totuşi, suportul tot mai mare pentru Syriza a amplificat temerile legate de consecinţele potenţialelor politici pe care le-ar putea adopta acest partid în cazul unei victorii.

Premierul grec Antonis Samaras şi ministrul finanţelor Gikas Hardouvelis au avertizat că o victorie a partidului Syriza ar putea însemna că Grecia va rămâne fără bani şi ar putea fi forţată să părăsească zona euro, dacă noul guvernul nu va reuşi să ajungă la un acord cu creditorii internaţionali ai ţării.

Creditorii Greciei insistă că ţara trebuie să respecte angajamentele anterioare pentru a primi ajutor în continuare, iar investitorii şi pieţele s-au cam speriat de mesajul trimis de Troikă. Grecia ar putea fi lovită de faliment dacă nu găseşte o soluţie optimă, în acelaşi timp intensificându-se speculaţiile cu privire la o posibilă ieşire a Greciei din zonă euro şi o modificare semnificativă a peisajului financiar european.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.