Alegerile din Bulgaria. Cum au reuşit securiştii şi "suveraniştii" lor să câştige şi de ce USR-ul lor a pierdut?

Foarte puţini bulgari au mai ieşit să voteze la alegerile prezidenţiale din acest weekend. Practic, nici 30%. Cei care au ieşit însă au pus puterea în mâinile unor politicieni care exprimă foarte des opinii favorabile Rusiei şi care au reuşit să mobilizeze votanţi cu interese şi orientări nu doar diferite, dar teoretic chiar antagonice.

În comitetul care a iniţiat candidatura Ilianei Iotova găsim nu mai puţin de 14 membri ai fostei securităţi comuniste, dar şi o serie de oameni legaţi de diferite proiecte politice naţionaliste şi pro-ruse, explică pentru Epoch Times jurnalistul bulgar Stilyan Deyanov, după ce alegerile prezidenţiale din Bulgaria au fost câştigate de Iotova, sprijinită de premierul în funcţie, Rumen Radev.

Dacă în România axa de confruntare la prezidenţiale a fost proeuropeni versus suveranişti, acestea fiind cele două blocuri majore care s-au ciocnit, în Bulgaria situaţia a fost mai complicată, subliniază Deyanov. Acolo am avut trei tabere, iar confruntarea electorală s-a articulat în jurul mai multor clivaje, cele mai importante fiind: antioligarhie–oligarhie, război–pace (o axă falsă, căci nimeni nu ameninţa Bulgaria cu războiul), Capitală–provincie etc.

Există însă multe asemănări cu România. De exemplu, narativele de tip suveranist folosite de personaje precum Georgescu, Simion, Şoşoacă, dar şi de PSD pe timpul lui Dragnea, s-au regăsit în discursurile taberei câştigătoare bulgare. Iotova le-a cerut bulgarilor să o voteze ca să nu fie trimişi la război în Ucraina, în condiţiile în care niciunul dintre contracandidaţi nu pomenise astfel de planuri; s-a erijat în apărătoare a alfabetului chirilic, pe care, de asemenea, nimeni nu-l ameninţa.

„Discursul internaţional suveranist, dezvoltat în ultimii 10 ani atât de MAGA în Statele Unite, cât şi de propaganda Kremlinului, a fost doar baza proiectului lui Radev, care a combinat mai multe ingrediente: un discurs antioligarhie, împrumutat de partidele reformiste, un discurs „pro-pace” care spune că pacea poate fi obţinută doar dacă oprim ajutorul pentru Ucraina, un apel la naţionalism etc.”

De partea lor, partidele reformiste din Bulgaria, cele care l-au sprijinit pe Andrei Ghiurov, au rămas capsulate în centrul Sofiei şi în centrul marilor oraşe – cam cum s-a întâmplat cu USR-ul la noi –, unde au câştigat detaşat. În schimb, în oraşele mici şi în sate, Iotova a fost cea care a luat grosul voturilor. Pe lângă faptul că nu au avut nici pe departe resursele taberei Radev–Iotova, reformiştilor li s-a pus în cârcă şi faptul că, la un moment dat, au guvernat cu Borisov – nume asociat cu oligarhia. Pe de altă parte, tabăra considerată oligarhă le-a reproşat o mai veche colaborare cu Rumen Radev, văzut ca pro-rus. Pe scurt, colaborările anterioare au fost folosite împotriva lor. E ca şi cum USR-ului i s-ar reproşa, la alegerile viitoare, guvernarea cu PSD sau, pe de altă parte, votarea alături de AUR a moţiunii de cenzură contra Guvernului Cîţu.

Ce e însă foarte important, subliniază jurnalistul, e că asistăm la cea mai mare concentrare de putere din ultimele decenii. O concentrare de putere extraordinară, pe termen lung, în mâinile unor politicieni care nu doresc să sprijine Ucraina, ci doar să îi vândă arme pe bani grei şi care şi-au exprimat speranţa că Rusia va juca un rol-cheie în următoarea arhitectură a securităţii în Europa.

Vorbim de doi politicieni – Iotova şi Radev – ale căror declaraţii pro-ruse nu lasă loc de interpretări şi care sunt, totodată, pe filiaţie MAGA. Mai mult, tabăra Ilianei Iotova a coagulat toţi foştii securişti ai tranziţiei, punctează jurnalistul bulgar. „Deci sunt peste 14 foşti membri ai fostei securităţi în comitetul de iniţiativă al Ilianei Iotova. Sunt toate figurile propagandiste pro-Putin din mass-media şi reţelele sociale care o sprijină”, declară Stilyan Deyanov.

Vă invităm să urmăriţi principalele declaraţii

Reporter: Prezenţa la vot e foarte mică, din ce înţeleg, undeva sub 30%. Cum se explică, din punctul tău de vedere, faptul că atât de puţini bulgari au mai ieşit la vot?

Stilyan Deyanov: Vorbim de o mare diviziune a electoratului şi neîncredere în politicieni. Mai mult, există o oboseală de alegeri, după ce în Bulgaria au fost 8 scrutinuri parlamentare în doar 5 ani.

Reporter: Cine a votat-o pe Iotova?

SD: Tabăra grupată în jurul lui Rumen Radev şi Ilianei Iotova a promovat mesaje ambigue, contradictorii uneori, care au ţintit electorate diferite. În al doilea tur, actuala preşedintă a fost sprijinită de partidul de extremă dreaptă pro-rus din Bulgaria, Văzrajdane. Reprezentanţii acestui partid merg la congresele „Rusiei Unite” a lui Putin, la Moscova. În primul tur, candidatul lor era pe locul trei, cu 12%. Iotova a fost votată şi de electoratul Partidului Social Bulgar, urmaşul fostului partid comunist bulgar, care nu a putut să intre în Parlament în aprilie, inclusiv din cauza transfuziei de voturi spre proiectul Bulgaria Progresistă. Cea mai mare parte a venit, bineînţeles, din electoratul Bulgariei Progresiste a lui Rumen Radev.

Iotova a câştigat în condiţiile în care o mare parte din resursele statului au fost în sprijinul ei. În ultima săptămână de campanie, Rumen Radev a folosit chiar centrul de presă al guvernului pentru a răspândi mesaje pro-Iotova. Un fapt interesant este că candidatul la postul de vicepreşedinte care merge în tandem cu Iotova, Kiril Valcev, este şeful Agenţiei Naţionale de Presă (BTA), care nici măcar nu a găsit de cuviinţă să-şi dea demisia înainte de campanie, ieşind doar în concediu fără plată. Şi mai interesant este că, în 2021, Valcev a fost propus la şefia BTA din partea partidului lui Boiko Borisov (GERB), pentru prima dată în 2021. GERB fiind partidul împotriva căruia Radev pretinde că se luptă, pentru că reprezintă modelul corupt dinainte de 2020.

Reporter: Care au fost partidele care au stat în spatele lui Ghiurov?

SD: Partidele democratice pro-europene reformiste, care, din păcate, au rămas capsulate în centrul Sofiei şi în centrul marilor oraşe, ceea ce se vede şi în rezultate. Adică Andrei Ghiurov a câştigat cu peste 60% la Sofia, dar şi printre bulgarii care trăiesc în statele din UE... La Bucureşti, spre exemplu, Ghiurov câştigă cu 68%, faţă de 27% pentru Iotova. Iotova însă câştigă peste 60% în sate şi aproape de 60% în oraşele mici.

Reporter: Ce categorii de oameni i-au votat pe principalii contracandidaţi?

SD: Tinerii, oamenii cu mai multe studii l-au preferat pe Ghiurov.

Reporter: De ce Ghiurov a rămas capsulat în centrul Sofiei şi al oraşelor mari?

SD: În ultimii 5 ani, partidele reformiste din Bulgaria au suferit de pe urma celor două clivaje care împart spaţiul politic bulgar: Rusia–Europa, pe de o parte, şi oligarhie–antioligarhie, pe de altă parte. Astfel, coaliţia acestor partide, Bulgaria Democrată, nedispunând de o majoritate în parlament, departe de acolo, nu a avut cum să respecte în acelaşi timp cele două misiuni pe care le considera principale – lupta împotriva influenţei ruse, pe de o parte, şi lupta împotriva corupţiei şi oligarhiei, pe de altă parte.

Astfel, înaintea războiului din Ucraina, DB s-a văzut obligată să-l sprijine pe Rumen Radev în cursa pentru al doilea mandat la preşedinţie, pentru că atunci considera că trebuie să se opună în primul rând candidatului partidelor considerate legate de modelul oligarhic care a guvernat ţara până în 2020.

După începerea războiului însă, lupta împotriva influenţei ruseşti a devenit prioritară. Atunci, în scopul de a limita puterea lui Radev, care practic conducea ţara în perioade lungi de timp prin guvernele interimare pe care le numea, DB a făcut o coaliţie guvernamentală cu partidul GERB al lui Boyko Borisov, pentru o perioadă de câteva luni, timp în care, printre altele, a reuşit să restrângă prerogativele preşedintelui în numirea premierilor interimari şi a ajutat Bulgaria să facă paşi importanţi spre aderarea la zona euro.

Aceste două episoade i-au dat ocazia lui Radev să atace DB pentru că s-ar fi coalizat cu oligarhia şi i-au permis lui GERB să afirme că DB s-ar fi aliat cu un pro-rus. Chiar dacă ambele acuzaţii sunt cusute cu aţă albă, pentru că evită să discute motivele acestor alianţe (de altfel, normale în procesul democratic), ele provoacă daune de imagine semnificative pentru BD.

Şi acest lucru a fost folosit de Iotova şi de Radev acum în campanie: „Păi, aţi văzut, voi sunteţi cu oligarhia.”

Dacă comparăm cu România, imaginaţi-vă peste 4-5 ani AUR să spună USR-ului: „Păi voi sunteţi una şi una cu PSD, n-aţi fost cu ei la guvernare?”. Deci, cam asta este logica. Şi, în acelaşi timp, PSD-ul o să-i spună USR-ului: „Păi da, da, voi n-aţi votat căderea nu ştiu cărui guvern împreună cu AUR?”.

Reporter: Ce înseamnă victoria lui Iotova?

Stilyan Deyanov: Asistăm la cea mai mare concentrare de putere în Bulgaria de după 1989. Avem un partid, Partidul Bulgaria Progresistă al lui Rumen Radev, care are 131 de locuri în Parlamentul de 240, adică o majoritate confortabilă. Avem o preşedintă care provine din acelaşi partid. Şi asta pentru următorii cinci ani pentru preşedintă şi patru ani pentru guvernul care a fost ales în aprilie. Deci avem, practic, o concentrare de putere extraordinară.

Reporter: Ai spus că partidul de extremă dreaptă Văzrajdane şi urmaşul partidului comunist bulgar au sprijinit-o pe Iotova. La fel şi partidul lui Radev. Ce alţi oameni au fost atraşi de Iotova?

Este paradoxal că mulţi care se consideră de stânga au mers după Iotova şi Radev. Bulgaria Progresistă nu este un partid de stânga. Se vede şi în bugetul pe care îl fac ei acum. Tocmai de aceea au amânat anunţarea bugetului pe 2027 pentru zilele de după alegerile prezidenţiale. Trebuiau s-o facă în săptămâna dinaintea alegerilor, dar nu au făcut-o. Presupunem că pregătesc un buget cu un deficit foarte mare. Iotova însăşi nu s-a opus bugetului antisocial trecut, chiar dacă avea dreptul la veto. Adică, în Bulgaria există riscul să se întâmple ceea ce s-a întâmplat şi în România. Stabilitatea prea mare şi concentrarea de putere prea mare le permit guvernanţilor să crească foarte mult deficitul bugetar şi să trăiască pe datorie.

O să vedem care va fi politica bugetară a lui Radev în viitor: dacă acest buget cu deficit mare este doar un instrument pentru a permite partidului lui Radev să acumuleze puterea financiară de care are nevoie ca să facă schimbarea şi să preia toate frâiele în stat sau va fi o politică pe termen mai lung.

Reporter: Cum trebuie să înţelegem declaraţiile lui Radev şi Iotova, care uneori par contradictorii?

Şi Iotova, şi Radev continuă să aibă atitudini şi declaraţii care se contrazic. De exemplu, Radev se duce la Coaliţia de Voinţă (coaliţia ţărilor dispuse să ajute Ucraina) la Paris, invitat de Macron. Cu Macron se comportă de parcă totul e OK, în acelaşi timp dă o conferinţă de presă la Ambasada Bulgariei doar pentru jurnalişti bulgari, în care zice că Bulgaria nu mai face parte din această coaliţie. Dar Radev merge la cina cu Macron, la cina Coaliţiei. Sau Iliana Iotova: se duce la ONU, acum câteva săptămâni, când s-a semnat declaraţia celor 51 de state care sprijină Ucraina. În acelaşi timp, Iliana Iotova publica pe reţele un mesaj împotriva declaraţiei. A doua zi însă înţelegem că Bulgaria a semnat totuşi declaraţia. Cred că şi românii au putut să-şi dea seama de ambivalenţa declaraţiilor lui Radev după ultimele sale ieşiri pe tema dronelor din Marea Neagră.

Reporter: Ce rol au jucat ruşii în rezultatul alegerilor? Cum a arătat la voi interferenţa rusă?

E foarte greu de spus ce rol au jucat ruşii şi ce rol au jucat americanii. Dacă dvs. îmi răspundeţi la întrebarea care a fost ponderea între influenţa rusă, cea MAGA şi influenţa unor cercuri din serviciile voastre la rezultatul lui Georgescu, eu o să vă răspund la întrebarea asta. Ceea ce pot să vă spun însă este că, în 2016, după victoria lui Radev în Bulgaria, a lui Trump în SUA şi a lui Igor Dodon la Chişinău, la Kremlin au exclamat: „Sofia este a noastră, Washingtonul este al nostru, Chişinăul este al nostru”.

Reporter: Ce consecinţe geopolitice crezi că o să aibă rezultatul alegerilor? Că spui de o concentrare a puterii fără precedent în mâinile unor oameni care manifestă apetenţă către Rusia, au discurs suveranist. Ce crezi că se va întâmpla în materie, de exemplu, de sprijin pentru Ucraina şi de Marea Neagră, de siguranţă la Marea Neagră?

Stilyan Deyanov: Şi din punct de vedere geopolitic există o mare contradicţie. Deci, Bulgaria este un mare producător de arme şi inclusiv întreprinderi care sunt foarte apropiate de Radev şi de Iotova trimit producţie pentru miliarde de euro în Ucraina. Putem să bănuim că va fi exact ce fac şi MAGA şi Trump...

Adică vor vinde în continuare în Ucraina, bineînţeles, pentru că altfel ar scădea PIB-ul şi veniturile lor. Dar, în acelaşi timp, nu o vor sprijini gratuit, cum se întâmplă şi în acest an. Bulgaria nu mai dă absolut nimic altceva, dar, bineînţeles, vinde în continuare arme, uneori prin intermediari din Occident.

Reporter: Care este atitudinea lui Radev şi Iotova faţă de războiul din Ucraina, faţă de UE şi NATO?

Stilyan Deyanov: Poziţia publică a lui Rumen Radev, dar şi a Ilianei Iotova, este că războiul se termină doar dacă nu o mai sprijinim pe Ucraina. Ei mai spun că Rusia nu poate să fie învinsă militar şi că singura soluţie e cea diplomatică. Adică noi trebuie să negociem cu Rusia.

Când i-au întrebat în campanie: „I-aţi sunat, aţi negociat, i-aţi invitat la masă şi ei au acceptat?”, ei evident nu au avut ce răspunde. Dar asta este logica în care ei merg.

Cât despre Europa, ei spun: „Bulgaria este parte din Uniunea Europeană şi din NATO”. Ei adaugă însă că Bulgaria nu va mai fi supusă Bruxelles-ului, Bulgaria îşi va impune părerile, va avea poziţie demnă şi chiar sugerează, cum zice şi Simeon uneori, că va fi în Uniunea Europeană, dar un altfel de Uniune Europeană.

Ultimul interviu pe care Iotova l-a dat înainte de turul 2 a fost la o emisiune considerată pro-Kremlin, şi ea acolo a spus aşa: „Rusia în niciun caz nu este duşmanul Bulgariei. Rusia face parte din istoria noastră. Sper din tot sufletul ca ea va fi un factor-cheie în următoarea arhitectură a securităţii în toată Europa, inclusiv şi la noi”. Acestea sunt cuvintele preşedintei şi comandantei-şef a Armatei Bulgare pentru viitorii cinci ani.

Reporter: Cum comentezi replica lui Rumen Radev din ultimele zile: „România a indicat că Rusia se află în spatele atacurilor cu drone din Marea Neagră, iar acest lucru a dus la noi atacuri asupra navelor din zona economică exclusivă a României”?

Dictatorul comunist Todor Jivkov, în anii '80, când a venit perestroika, a zis: „Eu nu ştiu ce se întâmplă la Moscova, noi suntem o ţară mică, când e o furtună, noi aşa ne dăm jos şi, când trece, ne ridicăm din nou”. Şi atitudinea lui Radev poate să fie explicată şi prin atitudinea: „Capul ce se îndoaie, sabia nu-l taie”.