"A sosit momentul să punem capăt risipei" - Oana Gheorghiu, un nou pas pentru reformarea companiilor de stat / "Pierderi de 14 miliarde, bani pentru 5 spitale"

Vicepremiera Oana Gheorghiu a prezentat o informare, joi, despre stadiul reformării companiilor de stat, care "nu mai este o intenţie, ci a devenit un proces".

"După mai multe luni de analiză comprehensivă, este timpul să prezentăm public astăzi un bilanţ privind reforma companiilor de stat. Această reformă a companiilor de stat este un subiect despre care s-a vorbit mult în ultimii ani, dar pentru care s-a făcut foarte puţin sau aproape nimic. Realitatea faptică este că avem în România peste 1500 de companii de stat, multe dintre ele înregistrează pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. Cred că am fi putut construi cu aceşti bani 3, 4, 5 spitale regionale. A sosit momentul să punem capăt risipei şi ineficienţei, să luăm măsurile necesare în beneficiul României şi al românilor, nu în beneficiul băieţilor deştepţi. Reforma companiilor de stat înseamnă în esenţă ca statul român să înceapă să se comporte ca un proprietar responsabil", a declarat Oana Gheorghiu.

Altfel spus, viceprim-ministra a subliniat că statul trebuie să ştie clar ce companii deţine, de ce le deţine, care este rolul fiecărei companii, cât ne costă inacţiunea şi ce decizie trebuie luată mai departe. Unele companii trebuie consolidate pentru că au un rol strategic real, altele trebuie transformate sau restructurate, altele trebuie integrate, iar altele trebuie închise, disciplinat, pentru că menţinerea lor în forma actuală nu mai serveşte nici interesului public, nici economiei şi nici contribuabilului.

"În acest context, când zic reformă, nu mă refer doar la schimbări de management ori la măsuri generale. Mă refer la stabilirea clară a rolului, la disciplina de proprietate, la capacitatea statului de a lua deciziile oportune fiecărui caz în parte. Aşadar, pentru prima dată, România are acest bilanţ structurat, realizat pe criterii unitare, al unui portofoliu pilot de 22 de companii de stat. E un efort la care au contribuit colegii mei din Cabinet şi le mulţumesc, mai ales consilierilor onorifici - după cum ştiţi, cabinetul unui vicepremier fără portofoliu este foarte mic - şi este efortul Agenţiei pentru Monitorizare şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice, AMEPIP, care în ultimele 3 luni, de la venirea noii conduceri, a făcut un efort substanţial pentru a contribui la această analiză. Voi propune această analiză mai departe sub forma unui memorandum - astăzi a fost prezentată sub forma unei note de informare - dar urmează un memorandum în şedinţa de guvern de săptămâna viitoare. Câteva aspecte de bucătărie internă", a continuat Oana Gheorghiu.

Reprezentanta Guvernului a precizat că acest efort rezultă din necesitatea îndeplinirii reformei nouă, aşa cum este ea cunoscută, adică reforma privind îmbunătăţirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernantei corporative în întreprinderile de stat, incluse în Componenta 14 de bună guvernare din PNRR.

"Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării acestei reforme a fost cadrul în care acest proces a putut fi coordonat serios, interinstituţional, nu doar sectorial. Rolul acestui comitet a fost să aducă la aceeaşi masă ministerele tutelare, AMEPIP şi Cabinetul vicepremierului, astfel încât analiza să nu rămână o simplă colecţie de date, ci ea să se transforme în decizii concrete. AMEPIP a asigurat cadrul tehnic şi metodologic al analizei, ministerele tutelare au contribuit cu date, poziţii şi dialog direct cu companiile din portofoliul propriu, iar la nivelul Cabinetului şi al comitetului interministerial, rolul a fost acela de a consolida rezultatele, de a clarifica blocajele şi de a împinge procesul spre concluzii executive: ce facem, cine face şi până când?", a punctat Oana Gheorghiu.

Starea de fapt la preluarea acestui proces

"Când am început acest proces, tabloul pe care l-am găsit arăta foarte clar de ce este nevoie de această reformă şi de ce ea nu mai poate fi amânată. Am văzut asta în cele 22 de companii din lista pilot, care au acumulat datorii bugetare cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei, datorii istorice, şi au înregistrat pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat. Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă.

Aceasta, din cauza menţinerii statusului actual al acestor companii, fără nicio decizie de reformă până la acest moment. Vorbim aşadar de nişte găuri negre pentru economia României. Cei mai mari contributori la datoriile bugetare au fost CFR Marfă, după cum ştim, SNCFR era o companie care trebuie lichidată, şi compania Romaero. Dar problema nu este una contabilă. Problema este că aceste companii nu pot fi tratate unitar.

Unele sunt infrastructuri critice, a căror continuitate este esenţială. Altele sunt platforme industriale, strategice, a căror valoare nu poate fi judecată exclusiv financiar. Altele sunt entităţi comerciale sau vehicule reziduale, care costă bugetul public în fiecare zi în care nu se ia o decizie. A trata totul la fel înseamnă, de fapt, a nu decide nimic. Sau, aşa cum am scris în raport, a trata unitar duce la a procrastina unitar.

Acţiunile întreprinse şi progresul înregistrat. Fiecare companie a trecut printr-un proces de autoevaluare pe şapte dimensiuni: strategie, guvernanţă, model de business, performanţă comercială, operaţională, patrimonială şi financiară. Foarte important, această analiză nu a fost făcută doar din perspectivă managerială a companiei, ci din perspectiva rolului ei în portofoliul statului. Datele financiare au fost preluate automat din sistemele Ministerului Finanţelor şi ANAF, tocmai pentru a elimina raportarea redundantă şi pentru a lucra cu o bază comună, comparabilă şi coerentă. Rezultatul este că avem acum o clasificare strategică a celor 22 de companii şi pentru fiecare dintre aceste companii avem o recomandare clară de decizie."

Cele şase categorii de acţiune pe baza analizei sunt următoarele:

"Prima categorie - infrastructură critică - aici avem Elcen, Oil Terminal şi CFR S.A. În aceste companii este nevoie de investiţie, de profesionalizare, de bună guvernanţă şi de consolidare a situaţiei financiare.

A doua categorie este decizie strategică. Avem cele patru companii aflate în portofoliul Ministerului Economiei - Minvest, Remin, Avioane Craiova şi Romaero. În aceste companii este nevoie de o decizie interministerială - aceasta este recomandarea - în primul rând pentru Avioane Craiova şi pentru Romaero, iar la Remin şi la Minvest, o separare a funcţiilor şi o auditare independentă a resurselor pe care aceste companii încă le deţin. Aceste companii funcţionează, în acest moment, ca vehicule de conservare a unor mine.

A treia categorie este transformarea pe model european şi aici intră CNCIR. Vorbim despre o reformă în două etape, astfel încât compania să evolueze spre un organism de inspecţie acreditat şi competitiv după modelele europene consacrate.

A patra categorie este redresare operaţională. Vorbim de CFR Călători, Metrorex şi Tarom. În aceste companii e nevoie de măsuri ferme, de redresare, implementate cu sprijinul unor specialişti care au făcut până acum redresări în alte ţări sau în alte companii similare, iar acolo unde este cazul e nevoie de notificarea Comisiei Europene pentru un eventual ajutor de stat.

A cincea categorie este fuziune şi absorbţie şi avem aici câteva companii, Telecomunicaţii CFR, Tipografica Filaret, CFR-SCLR Braşov. Aici vorbim despre un calendar ferm, agreat cu Ministerul Transporturilor, de integrare şi consolidare operaţională.

A şasea categorie este ieşirea ordonată din portofoliu şi avem Electrocentrale Group, PetroTrans, CFR Marfă, Rofersped, CFR IRLU, SAAF, SFT-CFR şi SNCFR-RA. Aici obiectivul este foarte clar: un calendar cu termene clare asumate, de lichidare ordonată, cu maximizarea valorii reziduale şi respectarea calendarelor de faliment asumate. Şi aici am să vorbesc despre un exemplu foarte concret, care pe mine şi pe colegii mei ne-a surprins foarte tare, e vorba de PetroTrans. Când am primit propunerile de la ministere pe companiile care urmau să intre în acest proiect, am auzit voci în spaţiul public mirându-se ca această companie a fost introdusă pe listă, dar, până la urmă am înţeles de ce a fost introdusă pe listă.

PetroTrans este o companie aflată în faliment din anul 2007, suntem în anul 2026, împlineşte anul acesta 19 ani, de când o procedură este tergiversată. În tot acest timp, s-au cheltuit bani. De la PetroTrans nu s-au recuperat până în acest moment bani pentru a acoperi creanţele pe care aceasta le avea către statul român, singurii care au încasat bani în aceşti ani sunt lichidatorii, contabilii şi cei care au făcut arhivare. Şi mai mult decât atât, pentru ca această companie nu este lichidată şi nu a putut fi radiată de la Registrul Comerţului, încă din anul 2015 se plătesc peste 29.000 de euro anual chirie, pentru nişte conducte care există pe hârtie, pe sub terenul unor oameni.

Este o decizie a unei instanţe, care trebuie executată, şi fiecare zi care trece, înseamnă costuri pentru statul român. O să mai vorbim despre această companie, pentru că devine un studiu de caz şi pentru noi a fost un studiu de caz, să vedem ce se întâmplă atunci când statul român nu îşi face treaba. De cele mai multe ori, în această companie au fost decizii sau lipsa unor decizii luate la timp, sau decizii suprapuse între instituţii ale statului. Şapte ani a fost prelungită lichidarea, din cauza unei contestaţii depuse de o instituţie a statului român. Timp de şapte ani s-a prelungit lichidarea doar pe o contestaţie făcută de o instituţie a statului român, care avea o creanţă foarte mică. Noi nu am reuşit să descoperim motivul, probabil că există undeva.

Dar este clar că atunci când o companie aflată în faliment sau în insolvenţă nu este abordată unitar la nivel coordonat al guvernului, se întâmplă astfel de suprapuneri, care nu fac decât să adâncească găurile negre pe care aceste companii le-au produs deja. Este o procedură de 17 ani care a generat foarte multe costuri. Mai avem şi alte companii care sunt de mult în insolvenţă, asupra cărora vom interveni cu un calendar foarte clar. Şi aici mă refer la Remin şi Minvest şi toate celelalte pe care le avem în portofoliu. Pentru a încheia, cred că acest proces a fost unul extrem de important pentru noi pentru a înţelege foarte clar ce trebuie făcut în companiile de stat, care sunt măsurile care trebuie luate şi cum facem ca ministerele să colaboreze la nivel guvernamental, astfel încât, acolo unde interesele se suprapun, deciziile să fie unitare.

Continuăm acest proces cu următorul val de companii, pe care îl vom anunţa în următoarele 30 de zile. Am propus şi va trece prin sedinţa de guvern, în cadrul memorandumului, o procedură prin care vom selecta. Dacă până acum, în primul val, ministerele au fost cele care au decis care sunt companiile care vor intra în proiectul-pilot, pentru următorul val am propus nişte criterii de selecţie care au în vedere importanţă strategică a unei companii şi situaţia financiară în care se află. Credem că statul trebuie să devină acel acţionar responsabil care previne intrarea în faliment sau în insolvenţă a unei companii, care nu mai aşteaptă ca aceste companii să ajungă în aceste situaţii pentru a interveni. Cam acestea sunt lucrurile pe care am dorit să vi le spun. Dacă aveţi întrebări, vă stau la dispoziţie."

Întrebările presei

Reporter: În această listă sunt şi companii care ar putea fi listate la bursă, despre unele se discută de mai mulţi ani. Daţi-ne va rog câteva exemple şi cât de mult ar ajuta această listare la bursă, când ar putea fi listată prima companie?

Oana Gheorghiu: Am prezentat, este adevărat, şi o listă exploratorie pentru companii care sunt eligibile pentru listare, dar este doar în explorare. Este o listă care urmează să fie supusă unei analize de specialitate; urmează, de asemenea, să fie discutată în cadrul guvernului. Cred foarte tare că această listare este un instrument extrem de eficient pentru a introduce buna guvernanţă şi pentru a face transparentizarea cheltuielilor într-o companie de stat. După cum ştim, o listare durează între 12 şi 24 de luni cel puţin, deci nu este un proces care să înceapă imediat. Urmează o prospectare, urmează o analiză din partea ministerelor. După ce vom avea aliniere pe această listă, vom reveni cu informaţiile necesare.

Reporter: CEC Bank - s-a discutat despre această companie chiar de pe vremea când Nicolae Ciucă era premier aici la Palatul Victoria. Cum se va face mai exact în cazul acestei companii, care de altfel e şi prima pe listă, prima recomandată?

Oana Gheorghiu: Cum spuneam, este doar o listă, sunt detalii tehnice asupra cărora nu aş vrea să intervin, urmează o analiză pe care o vor face specialiştii. Această listă a fost propusă în urma discuţiei cu mai mulţi stakeholders. Am avut întâlniri cu Bursa de Valori, cu bănci, cu alţi actori din piaţă, dar este strict exploratorie, aşa cum vă spuneam. Urmează analiza de specialitate care va veni cu clarificări privind eligibilitatea, calendarul, potenţialul şi, desigur, asumarea politică.

Reporter: În cazul Tarom, vorbeaţi despre o redresare operaţională şi despre măsuri ferme cu ajutorul unor specialişti care au făcut asta în alte ţări. La ce vă referiţi mai exact? Ar fi o variantă şi un parteneriat public-privat?

Oana Gheorghiu: La Tarom, situaţia este, în acest moment, în analiza Ministerului Transporturilor. Asupra acestei companii nu a existat aliniere, este singura companie din portofoliul Ministerului Transporturilor pentru care aşteptăm răspunsul Ministerului. Ce pot să vă spun este că Ministerul Transporturilor controlează dosarul Tarom, ştim că Tarom se află într-un proces de restructurare aprobat de Comisia Europeană. Acest proces nu este în grafic din motive, unele obiective, unele mai puţin obiective, însă compania Tarom are un dialog cu Comisia Europeană.

Dacă se aprobă prelungirea planului, mai ales având în vedere noul context geopolitic şi criza de petrol, atunci urmează ca acest plan să fie prelungit şi, probabil, să aşteptăm să vină avioanele şi compania să-şi regândească întregul flux. Ceea ce am propus noi în comitet este scenariul în care Comisia nu aprobă prelungirea planului şi atunci trebuie să avem în vedere, clar, nişte soluţii. Actualul model de business de la Tarom nu este sustenabil, compania pierde bani în ultimii 10 ani. Cel puţin acolo unde ne-am uitat noi, ştim că profit operaţional nu a făcut niciodată în ultimii 10 ani, a înregistrat profit în anul 2024, dar nu din operaţional, ci din alte activităţi. Aşa că este clar că avem nevoie să explorăm alte soluţii pentru Tarom.

Reporter: Referitor la CFR S.A., ce prime măsuri aţi recomanda în cazul acestei companii?

Oana Gheorghiu: CFR S.A. este extrem de importanţă. Ştim că sunt în progres investiţii de infrastructură la CFR S.A. Urmează ca Ministerul Transporturilor, până la 30 aprilie, să vină cu o propunere a unui plan multianual de investiţii, este absolut necesar şi este singura soluţie prin care putem creşte viteza trenurilor în România - investiţii în infrastructură. Ne-am aliniat cu Ministerul Transporturilor pe această soluţie, credem că planul multianual de investiţii este singurul care poate să rezolve problemele structurale şi, evident, să fie asumat politic.

Reporter: Dacă puteţi să ne precizaţi, în cazul companiilor care sunt propuse pentru lichidare, cine va prelua, spre exemplu, activitatea lor, obiectul lor de activitate? Mă refer aici, spre exemplu, la CFR Marfă, ca exemplu.

Oana Gheorghiu: CFR Marfă este o companie care îşi va declara falimentul până la 31 mai, acesta este calendarul. Există deja Carpatica Feroviar, companie care a început deja să lucreze şi care preia activitatea de la CFR Marfă.

Reporter: Ne puteţi preciza dacă în cazul companiilor care sunt propuse spre lichidare vor exista, evident, şi disponibilizări? Ce se va întâmpla cu angajaţii acelor companii?

Oana Gheorghiu: Compania cu cei mai mulţi angajaţi este CFR Marfă, o parte dintre ei deja au fost angajaţi la Carpatica, o parte dintre ei au primit salarii compensatorii şi au plecat voluntar, o altă parte se vor angaja, probabil, în continuare - Carpatica ştiu că face angajări în perioada următoare, îşi măreşte numărul de angajaţi. Ministerul Transporturilor este într-un dialog constructiv cu sindicatul, nu sunt tensiuni acolo. Dat fiind faptul că va prelua activitatea, cu siguranţă, Carpatica va avea nevoie din ce în ce mai mult de angajaţi şi cei mai potriviţi sunt cei care au fost la CFR Marfă.

Reporter: Aş vrea să vă rog să ne precizaţi, în cazul companiilor care au datorii creanţe bugetare, dacă aveţi o estimare cam în ce măsură ar putea să fie recuperate aceste creanţe bugetare şi prin ce manieră?

Oana Gheorghiu: Cele 22 de companii au peste 4 miliarde de lei creanţe bugetare, evident că acesta este planul - ca lichidarea să vină cu maximizarea valorii pe care lichidatorii o pot obţine în urma acestei lichidări. Aici intrăm într-o discuţie tehnică pe care, în general, o gestionează ministerele de resort, dar planul nostru este că din aceste companii să se obţină valoarea maximă, nu aşa cum s-a întâmplat la Petrotrans, unde statul nu a reuşit să recupereze nimic.

Reporter: Dar cum veţi face să recuperaţi aceste sume? Asta aş vrea să vă întreb, pentru că avem în momentul de faţă un posibil memorandum fără valoare juridică, aveţi nevoie de un act, şi aici aş vrea să vă întreb: când am putea să vedem demarată această procedură pentru recuperarea banilor, având în vedere şi presiunile bugetare?

Oana Gheorghiu: Calendarul exact va fi prins în memorandum, iar implementarea efectivă o fac ministerele de resort. Buna guvernanţă trebuie respectată şi la nivelul guvernului, aşa cum cerem companiilor să-şi respecte guvernanţa. Rolul Cabinetului este de coordonare. Ce vom face noi în continuare? Ne vom asigura că graficele sunt respectate şi asta o vom face printr-o comunicare publică permanentă. Avem o asumare de raportare lunară pentru companiile care vor intra în jalonul PNRR şi o asumare trimestrială pentru celelalte companii.

Reporter: Care vor fi cele trei companii din jalonul PNRR?

Oana Gheorghiu: Propunerea noastră va merge către Comisia Europeană cu trei companii, două de la transporturi şi una din energie. Vom propune, vom prezenta Comisiei Europene întregul proiect de 22 de companii. Dintre acestea, cele care vor face fuziune, e vorba de Tipografica CFR şi de Telecomunicaţii CFR, propunerea noastră pentru energie este Electrocentrale Grup.

Reporter: Şi, legat de aceste pierderi, dumneavoastră spuneaţi că cele 22 de companii au pierderi, datorii bugetare de peste 4 miliarde?

Oana Gheorghiu: Da.

Reporter: Este cumva o eroare? Nu cumva 4 din cele 8 au datorii de 4 miliarde?

Oana Gheorghiu: Per total, cele 22 de companii au peste 4 miliarde. Unele au mai mult, unele au mai puţin.

Reporter: Am văzut că în acel memorandum este trecută o recomandare, 8 companii au recomandarea de exit din portofoliu, le-am văzut şi în prezentarea dumneavoastră. Mai pe româneşte, să zic aşa, înseamnă că cele 8 companii vor fi închise?

Oana Gheorghiu: Da, cele 8 companii vor fi închise, lichidate. Unele dintre ele sunt în insolvenţă, unele nu mai au activitate, dar înregistrează pierderi, în continuare, costuri. Orice companie care nu este închisă, care există pe hârtie, consumă banii în realitate. Şi lucrul acesta statul român nu l-a făcut până acum, nu s-a uitat în portofoliu, ce are, de ce are şi ce face cu ele. Am avut discuţia asta cu ministerele şi chiar a fost şi pentru ministere un exerciţiu extrem de relevant să-şi dea seama că trebuie să se uite în portofoliu şi să observe că aceste companii, chiar dacă nu mai au activitate, chiar dacă nu mai au angajaţi, înregistrează pierderi, care sunt plătite de fiecare cetăţean român.

Nu putem să construim. Până nu facem curăţenie, nu putem să mergem mai departe. Este primul pas - să facem curăţenie, după care trecem la faza a doua. În paralel, de fapt, cu această curăţenie, ne uităm şi la guvernanţă. Aşa cum ştiţi, lucrăm şi pe partea de consilii de administraţie, ne uităm ce se întâmplă cu board-urile, ne uităm ce se întâmplă cu indicatorii de performanţă, este un proces mai complex, nu e doar partea asta de lichidare, de fuziune sau de consolidare.

Reporter: Şi încă o întrebare: spuneaţi mai devreme că acest proces de lichidare durează mai mult timp. Ştim că avem acel jalon din PNRR până la finalul verii, credeţi că vom reuşi să îndeplinim acest jalon cu cele trei companii listate?

Oana Gheorghiu: Jalonul din PNRR sunt trei companii restructurate, a fost renegociat şi dă, vom îndeplini acest jalon. Am ales companiile pentru care calendarul ne permite să îndeplinim jalonul. Cele două companii despre care v-am spus la transporturi înseamnă fuziune, practic, ele sunt înglobate în companii, tot de la transporturi, mai mari, astfel încât să limităm costurile, să nu mai avem mai multe echipe de management, de contabilitate şi toate cele. Electrocentrale Group este o companie mică, rolul ei nu este esenţial, nu este strategic. În acest moment, veniturile companiei sunt din închirieri de clădiri.

Reporter: Doamna vicepremier, nu am înţeles foarte bine, aţi spus că s-a renegociat jalonul PNRR privind listarea celor trei companii?

Oana Gheorghiu: Da, jalonul este listare sau restructurare a trei companii.

Reporter: Şi propunerea României va fi de restructurare a... ce companii aţi zis, două dintre...?

Oana Gheorghiu: Electrocentrale Group, Tipografica CFR şi Telecomunicaţii CFR.

Reporter: Ce valoare are acest jalon în bani? Ce pericol există de neîndeplinire?

Oana Gheorghiu: Jalonul în bani - cred că Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene poate să vi-l prezinte pentru că e un jalon - din câte ştiu - mai mare şi nu se referă strict doar la aceste trei companii.

Reporter: Şi o listare a CEC şi a Aeroporturi Bucureşti înţeleg că e în documentul prezentat?

Oana Gheorghiu: E o propunere, este o listă doar pentru explorare, e o listă exploratorie, nu avem o decizie, o asumare politică. Listă exploratorie înseamnă că, la un nivel de specialişti de AMEPIP şi din cadrul Cabinetului, ne-am uitat la ce companii pot fi listate în urma unor discuţii cu specialişti din zona de piaţă de capital, dar pentru a face pasul următor e nevoie de un studiu de fezabilitate pentru a decide dacă aceste companii sunt eligibile pentru a fi listate. Procesul de listare este unul complex pe care trebuie să-l ducă la bun sfârşit specialişti care cu asta se ocupă.

Reporter: Când vom avea o decizie şi dacă ne puteţi spune lista companiilor propuse spre listare?

Oana Gheorghiu: Lista cred că este publică, o aveţi, ar lua timp să vi-o citesc în acest moment.

Reporter: Câte sunt, măcar?

Oana Gheorghiu: Cred că sunt 8 sau 9, cred că le avem undeva, nu cred că le avem pe ecran, pe ecran avem doar companii, cele 22 de companii. Vi le putem furniza ulterior. Aşa cum spuneam, această listă este o propunere adresată guvernului, urmează o dezbatere şi o decizie la nivel public.

Reporter: În decembrie, anul trecut, când premierul Bolojan a anunţat şi guvernul a aprobat o listă cu 17 companii de stat, premierul Bolojan a spus că un prim obiectiv pentru acest an, să nu mai avem situaţia pe care am întâlnit-o anul trecut, în care bugetele erau aprobate în a doua jumătate a anului sau spre sfârşit de an, ci imediat după ce se aprobă bugetul de stat, deci în primul trimestru, şi cu ţinte clare pentru responsabilii acestor companii. Bugetul s-a aprobat, primul trimestru a trecut, iată că această promisiune nu a fost onorată. Când vom avea îndeplinite aceste promisiuni făcute de premierul Bolojan la companiile de stat?

Oana Gheorghiu: Cred că ştiţi că bugetul a fost aprobat într-un context politic complicat, mai târziu decât ar fi fost normal. Mai departe, aprobarea bugetului companiilor de stat ţine de Ministerul de Finanţe. Este o informaţie pe care o puteţi obţine de la Ministerul de Finanţe.

Reporter: Şi ţintele clare, promise, când vor fi?

Oana Gheorghiu: La ce vă referiţi?

Reporter: Responsabilii în aceste companii, managementul, criterii de performanţă, presupun.

Oana Gheorghiu: Criteriile de performanţă sunt decise şi sunt asumate prin contractele de mandat la numire. În unele companii, mandatele sunt în curs. Acolo este imposibil din punct de vedere legal să schimbi criteriile de performanţă. La momentul la care se aprobă bugetul, pot fi purtate negocieri la nivel de management. Şi acest lucru îl avem în vedere. Urmează, probabil, să se discute cu fiecare companie căreia i se aprobă bugetul în parte.

Reporter: Încă o întrebare. Când va fi eliminată conducerea interimară la companiile de stat? Este tot jalon care trebuia îndeplinit până la sfârşitul lui martie.

Oana Gheorghiu: Jalonul a fost îndeplinit. Jalonul era 50% din interimate închise pentru companiile de stat centrale. Şi acest lucru a fost îndeplinit. E în curs de documentare pentru Comisia Europeană.

Reporter: O precizare. Nu a fost îndeplinit. Comisia Europeană în continuare verifică dacă ne mai dă sau nu bani. Nu toate companiile au făcut numirile. Şi aici aş vrea să ne spuneţi, de exemplu, ce se întâmplă cu pierderea de la Hidroelectrica, doar un exemplu.

Oana Gheorghiu: Sunt două jaloane diferite şi două cereri de plată diferite. A fost un jalon pentru companiile din energie şi acela ştim că nu a fost îndeplinit. Un alt jalon a fost la reducerea interimatelor în companiile de stat. Deci sunt două jaloane diferite. Cel cu Hidroelectrica ştim că nu a fost îndeplinit şi ştim, de asemenea, că încă nu s-a închis interimatul pe conducerea managerilor, nu pe Consiliul de administraţie. Dar sunt judecate diferit. Jalonul privind reducerea interimatelor cu 50% este un jalon care a fost atins şi, pentru că a avut termen 31 martie, este în curs de trimitere către Comisie a documentaţiei, Cover Note-ului şi aşa mai departe.

Reporter: Şi o ultimă întrebare. Legat de cele 22 de companii, care vor fi primele măsuri luate, primele soluţii ale guvernului pentru redresarea acestora? Aţi spus că sunt datorii istorice de peste patru miliarde de lei.

Oana Gheorghiu: Aşa cum vă spuneam, pentru fiecare companie în parte avem o decizie şi avem un calendar. Acestea vor fi trecute prin guvern, prin memorandum, săptămâna viitoare. Sunt deja agreate cu ministerele de resort. Redresarea înseamnă un proces, nu este un lucru care se întâmplă peste noapte. E ca şi cum aţi vrea să vă renovaţi casa şi de a doua zi aţi renovat-o. Nu, nu există lucrul acesta. Este un proces. Ce începem, şi v-am dat exemplul la Metrorex, urmează să agreăm şi să alegem o companie care se ocupă de redresări în general şi care a făcut asta la nivel internaţional cu succes. Redresarea unei companii cum este Metrorex poate să dureze 2-3 ani, dar această companie vine şi face un audit al tuturor costurilor şi al structurii de personal, al tuturor contractelor pe care compania le-a semnat şi face o reechilibrare a costurilor, astfel încât să ştim ce poate compania să atragă singură, ce nevoie are de la statul român.

Reporter: Ultima întrebare este dacă la companiile locale, unde jalonul prevedea, de asemenea, eliminarea conducerilor interimare, se consideră că s-a îndeplinit acest jalon? Aţi spus doar de cele centrale.

Oana Gheorghiu: La locale se strâng încă informaţii, pentru că ONRC este cel care confirmă înregistrările în Registrul Comerţului. Companiile au un timp, au nişte zile, un termen până la care înregistrează aceste modificări. AMEPIP poate să vă furnizeze aceste date mult mai exact. Ultima informaţie pe care o aveam, colectează datele din ONRC; probabil că la sfârşitul acestei luni va putea să aibă tot ce era înregistrat sau ce se întâmplase până la 31 martie. Nu se face înregistrarea automat şi de aceea este un termen până la care pot companiile să facă aceste înregistrări.

Reporter: Bună ziua şi aveam o întrebare legată de modul în care lucrurile se vor întâmpla cu compania Aeroporturi Bucureşti şi cu Portul Constanţa. Ce se va întâmpla cu aceste companii?

Oana Gheorghiu: Aceste companii n-au făcut parte din acest proiect-pilot şi urmează să fie probabil analizate în valul următor de companii. Aşadar, nu am în acest moment informaţii concrete pe care să vi le spun despre aceste companii.

Reporter: Luaţi în calcul, există scenariul vânzării a 20% din aceste companii?

Oana Gheorghiu: Unele dintre ele au fost puse pe listă, pe lista de companii care pot fi listate. Aşa cum vă spuneam, nu există o asumare în acest moment, pentru că este doar o propunere, care urmează să fie discutată la nivel de guvern şi la nivel politic.

Reporter: O scurtă precizare, dacă îmi permiteţi, în privinţa acestor companii propuse pentru listarea la bursă, pe acea listă exploratorie. Aveţi cumva şi o sugestie, o propunere de procent pentru listarea la bursă?

Oana Gheorghiu: Întotdeauna, listarea la bursă presupune pachete minoritare. Statul va rămâne majoritar în toate companiile de stat. Aceasta este asumarea şi prin programul de guvernare. Deci orice listare se va face sub nivelul de 51%, astfel încât statul să rămână cu 51%. Dacă sunt companii care au deja listări făcute, procentul de listare va fi mai mic, astfel încât statul să-şi păstreze controlul asupra companiilor.

Reporter: Îmi puteţi da o, nu ştiu, o estimare, un... între 0 şi 51% e mult.

Oana Gheorghiu: Poate să fie între 5 şi 10%, dar aşa cum vă spuneam, este doar o propunere. Vorbim despre ceva ce urmează să fie analizat. E o listă exploratorie şi trebuie să lăsăm membrii Guvernului, apoi asumarea politică să se uite şi, de asemenea, să se facă o analiză profesionistă de cei care cunosc piaţa de capital şi care fac astfel de analize.

Reporter: O întrebare legată de acele companii, opt, care vor fi lichidate. Aţi menţionat despre mai multe lucruri despre Petrotrans, CFR Marfă. Până la urmă, cele opt companii, în momentul de faţă, câţi angajaţi mai au?

Oana Gheorghiu: CFR Marfă are, în momentul de faţă, cred că am aici cifrele, în jur de 1.500 de angajaţi. Unii dintre ei, cum vă spuneam, pleacă la pensie, alţii au ales salarii compensatorii şi vor pleca şi mulţi dintre ei vor trece la Carpatica.

Reporter: Iar restul, mă refer la grupul de opt companii, în total, câţi angajaţi au, în momentul de faţă?

Oana Gheorghiu: Nu am făcut un calcul exact al acestora. La fiecare companie în parte ne-am uitat la număr, nu am pregătit pentru ...

Reporter: E un număr semnificativ? Vorbim despre mii de angajaţi în total, zeci de mii...

Oana Gheorghiu: Nu, cei mai mulţi angajaţi sunt la CFR Marfă. La restul companiilor este nesemnificativ. În general, ele sunt companii în lichidare sau companii reziduale, companii care au 2-3 angajaţi doar pentru pază sau pentru lichidare. Nu e un număr semnificativ. Cel mai mare număr este la CFR Marfă.

Reporter: Există un calcul al cheltuielilor făcute doar pentru aceste companii care sunt în faliment, care vor fi lichidate? Cât a costat statul an de an faptul că deşi ele sunt aproape moarte sau chiar moarte, dar au rămas pe hârtie, cât a însemnat ca cheltuială pentru stat?

Oana Gheorghiu: Datoriile bugetare sunt peste 4 miliarde, aşa cum spuneam, costurile în ultimul an raportat peste un miliard. E foarte greu să estimezi costurile care vin din lipsa de decizie, că de fapt asta e, pentru că sunt multiple şi se duc pe multe, e greu de estimat. Acestea însă sunt cifre pe care le găsim contabil, sunt cifre concrete despre care putem să vorbim. Pentru restul putem să speculăm.

Reporter: La Petrotrans, vă rog, o ultimă precizare, nu aţi spus... Şapte ani a fost prelungită lichidarea din cauza unei instituţii a statului român, care avea o creanţă foarte mică. Ne puteţi spune despre ce instituţie şi ce creanţă era în discuţie?

Oana Gheorghiu: Din informaţiile pe care le-am cules din dosarul respectiv, este vorba de AAAS, Autoritatea pentru Gestionarea Activelor Statului.

Reporter: Şi creanţa cât...

Oana Gheorghiu: Era undeva 341 de lei.

Reporter: 341 de lei?

Oana Gheorghiu: Da.