Zodia Udelii, în spiritualitatea românească

În astrologia noastră populară, Zodia Vărsătorului se numeşte a Udelii sau Udeala.
În astrologia noastră populară, Zodia Vărsătorului se numeşte a Udelii sau Udeala. (pixabay.com)

În astrologia noastră populară, Zodia Vărsătorului se numeşte a Udelii sau Udeala. A fost pictată, cu toate celelalte zodii, în multe lăcaşuri de cult din România, fără a se şti cu siguranţă ce căuta Zodiacul acolo. Actualmente, această zodie poartă denumirea de Vărsătorul de Apă sau, în latineşte, Aquarius.

În celebra sa carte, ”Cer şi Destin”, cercetătorul Armand G. Constantinescu scrie că Vărsătorul de Apă ”este semnul cel mai uman al zodiacului, reprezentat, ca simbol, printr-un om care poartă la subţioara lui un ulcior plin de apă, al cărui conţinut omul din zodiac îl varsă, generos, peste tot Pământul”.

Vărsătorul îi influenţează pe cei născuţi între 20 Gerar şi 18 Făurar. Se spune că e un semn al progresului şi ideilor înaintate, chiar al revoluţiei, care împinge ritmul omenirii către o formă nouă de viaţă. Acest semn zodiacal este un semn altruist, fie pentru tendinţa omului născut în această zodie, fie pentru tendinţa colectivităţii influenţată de planeta directoare Uranus.

Volumul lui Armand G. Constantinescu este plin de poezie. Iată cum descrie autorul în continuare semnul Vărsătorului: ”Cea mai mare parte a Vărsătorului de Apă ocupă însuşi semnul, iar pe Cer, mâna stângă se întinde până în spatele Capricornului, pe când cea dreaptă pare că alină coama constelaţiei Pegasului, aflată în Peşti, unde se găseşte o parte din piciorul drept şi din ulciorul din care omul Zodiacului pare că răspândeşte apa. În această constelaţie se găsesc ”coarnele Capricornului” şi ”Delfinul”.

Semnul Vărsătorului în Astrologie reprezintă două frânturi de undă, care par că-s malurile cotite ale unui pârâu. Ele nu indică numai scurgerea sinuoasă a apei care curge din ulcior, ci şi undele de toate dimensiunile: cele sonore, cele herţiene, cele electrice, întrebuinţate în aparatele care reproduc: sunetul, vocea, scrisul, telegrafia şi telefonia fără fir; ele corespund de asemenea ideii elicei de avion sau a şinei de cale ferată plină de cotituri. În definitiv, progresul şi invenţia sunt schiţate în toată forma lor!”

Iată şi caracterul nativilor din semnul zodiacal respectiv, descris tot de Armand G. Constantinescu, unul dintre cei mai avizaţi oameni de cultură români în astrologie: ”Nativii din Vărsător sunt cei mai îndepărtaţi de contingenţele materiale şi cei mai aproape de percepţiile suprapământeşti. Ei sunt intuitivi, simt apropierea pericolului, au o antipatie instinctivă pentru acei care le-ar putea face rău. Au visuri care se realizează şi inspiraţii care le dau mari daruri în artă, în poezie sau către cercetări savante. Ei pot fi chiar geniali. Dacă tema este maleficiată (fatalizată), nativii vor fi naivi, creduli şi mistici în exces.

Oamenii din Vărsător au o judecată şi un simţ care-i previne de ceea ce va fi şi pentru ce dânşii trebuie să facă cutare, în loc de cutare lucru. Ei urmăresc mai mult ideea decât banul. Dacă vor fi savanţi, vor da preferinţă mai mult laboratorului decât industriei lucrative. Femeile au plăcerea să se cultive, fără să dispreţuiască podoaba, au o conversaţie agreabilă, sunt discrete, mulţumindu-se cu resemnare şi filozofie la puţinul ce le poate da viaţa. Sunt mari amatoare de ocultism, merg pe la ghicitori şi câteodată se întâmplă ca ele însele să devină ghicitoare”.

Destinul Vărsătorilor este aşa şi-aşa: ”Viaţa va fi întotdeauna lipsită de o adevărată fericire sau succes, fiindcă cei născuţi în Vărsător, adevăraţi pionieri, nu aparţin lumii în care trăiesc ci aceleia care urmează să vină. Vor avea deci decepţiile pe care urmează să le sufere un astfel de soi de oameni. Vor fi însă ajutaţi de prieteni şi atunci Cerul le va hărăzi ori o fericire modestă, ori, de vor fi oameni de seamă, un succes strălucit pe plan social”.

Aşadar, şi cei născuţi în zodia Vărsătorului de Apă pot ajunge oameni de seamă! Am selecţionat câţiva dintre aceştia, români care au rămas în istorie, unii dintre ei chiar pe plan mondial. Iată-i: Ion Andreescu, pictor, născut la 15 februarie 1850, în Bucureşti; acad. Constantin Arseni, medic neurochirurg, remarcabil cercetător şi practician în neurochirurgie, născut la 3 februarie 1912, la Dolhasca, jud. Suceava; Jean Athanasiu, bariton, unul dintre cei mai buni cântăreţi de operă români şi unul dintre fondatorii Operei Române din Bucureşti, născut la 28 ianuarie 1885, în Bucureşti;

Vicenţiu Babeş, avocat, profesor, publicist şi om politic, luptător pentru drepturile naţionale ale românilor din Transilvania, născut la 21 ianuarie 1821; Nicolae Bagdasar, filosof, epistemolog, istoric al filosofiei universale şi române, filosof al istoriei, născut la 5 februarie 1896, în Roşieşti, jud. Vaslui; Octav Băncilă, pictor, născut la 4 februarie 1872, în Corni, jud. Botoşani; prinţesa Martha Bibescu, scriitoare română şi franceză, născută la 28 ianuarie 1889, în Bucureşti; Gheorghe Brăescu, prozator şi comediograf, născut la 29 ianuarie 1871, în Iaşi; Gheorghe Brătianu, istoric şi om politic, născut la 3 februarie 1898, în Ruginoasa, jud. Iaşi; Tudor Burghele, medic chirurg şi urolog, preşedinte al Academiei Române, născut la 12 februarie 1905, în Iaşi;

Boris Caragea, sculptor, profesor la Universitatea din Bucureşti, născut la 24 ianuarie 1906, la Balcic, Cadrilater; Ion Luca Caragiale, dramaturg şi prozator, născut la 30 ianuarie 1852, în satul Haimanale, azi I. L. Caragiale, jud. Dâmboviţa; Vasile Cârlova, poet şi ofiţer, născut la 4 februarie 1809, în Buzău; Otilia Cazimir, poetă şi prozatoare, născută la 12 februarie 1894, în satul Cotul Vameşului, jud. Neamţ; Maria Cebotari, soprană de renume mondial, considerată predecesoarea Măriei Callas şi una dintre cele mai mari soprane din istoria lumii, născută la 10 februarie 1910, în Chişinău;

Alexandru Davila, dramaturg şi om de teatru, născut la 12 februarie 1862, în Goleşti, jud. Argeş; Nicolae Dărăscu, născut la 18 februarie 1883, în Giurgiu; Spiru Haret, matematician, sociolog şi om politic, reformator al învăţământului românesc, născut la 15 februarie 1851, în Iaşi; Alexandru Marghiloman, lider politic, născut la 27 ianuarie 1854, în Buzău. Desigur, lista este mult mai lungă, inclusiv cu cei care s-au născut în alte ţări.

În fine, măcar în volumul ”Cer şi Destin”, nativii din Vărsătorul de Apă apar ca nişte fiinţe bune de pus la rană, cum zice românul: ”În general, caracterul acestor oameni este plăcut, prietenesc, liniştit, răbdător, hotărât, fidel, vesel, sincer, foarte sensibil la atenţii, artist şi rafinat. Simpatia şi duşmănia lui este francă şi puternică. Niciunul din semnele zodiacului nu înţelege mai bine natura omenească. Cuvântul devine chibzuit şi folosit cu pricepere în direcţia prieteniei şi tovărăşiei. Ca să ajungă în scopul ce şi-l propun, nativii fac să vibreze în semenii lor întotdeauna coarda sensibilă”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Cultură