Vin roboţii

Omul Bionic, la Muzeul Naţional Smithsonian al Aerului şi Spaţiului, 17 octombrie 2013, Washington.
Omul Bionic, la Muzeul Naţional Smithsonian al Aerului şi Spaţiului, 17 octombrie 2013, Washington. (Kris Connor / Getty Images for Showtime)

Cam cât credeţi că mai durează până când roboţii se vor plimba printre noi şi ne vor depăşii în inteligenţă? Recentele perspective se apropie de situaţia descrisă în filmul I, Robot care îl are ca protagonist pe Will Smith.

Un robot făcut în întregime din părţi de corp artificiale a fost inaugurat la 17 octombrie, la un muzeu din Washington. Echipat cu o faţă umană, cât şi cu abilitatea de a vorbi, Omul Bionic a fost prezentat la Muzeul Naţional Smithsonian al Aerului şi Spaţiului. Ideea din spatele dezvoltării robotului a fost de a prezenta descoperiri medicale recente în dezvoltarea de organe şi părţi artificiale de corpului.

În total, costul construcţiei robotului este de peste 1 milion de dolari şi este format din 28 de piese individuale, inclusiv toate cele patru membre, un pancreas, un sistem circulator şi o pereche de plămâni.

"Ideea proiectului este de a pune împreună toate piesele de schimb care există deja pentru organismul uman astăzi - într-o singură bucată", a declarat psihologul social Bertolt Meyer.

În plus faţă de un aspectul uman, robotul este echipat cu capacitatea de a vorbi folosind un sistem informatic similar cu Siri de la Apple. "Oamenii care l-au făcut au decis să-l programeze cu personalitatea unui băiat de 13 ani din Ucraina", a declarat inginerul designer Robert Warburton.

"Deci, el nu este chiar cel mai politicos când poartă o conversaţie cu oamenii", a explicat acesta.

Dacă o variantă îmbunătăţită a unui astfel de robot ar avea şi un mod de gândire mai avansat atunci cu siguranţă ar ridica mari semne de întrebare. Iar în acest lucru nu este departe de a se întâmpla, odată cu apariţia cipurilor cuantice, după cum sugerează un nou proiect care deja este în desfăşurare.

O echipă din Elveţia construieşte un simulator complet pe calculator al întregului creierul uman, scria recent Telegraph. The Human Brain Project (HBP), condus de Henry Markram, lucrează la realizarea unei maşinării de gândire care funcţionează în mare parte după un model inspirat din studiul creierului uman.

Declarativ totul are un scop nobil.

Scopul proiectului este de a descoperi "perspective profunde privind ceea ce ne face umani, dezvoltarea de noi tratamente pentru bolile cerebrale şi construirea unor noi tehnologii de calcul revoluţionare". Sprijinit de UE, proiectul va primi un miliard de euro finanţarea în următorii zece ani.

Cu toate acestea au fost ridicate câteva probleme privind ambiţiosul proiect şi nu doar în ceea ce priveşte suma imensă de bani pompată în acesta. Unii cred că, dacă proiectul reuşeşte, ar putea deschide calea pentru inteligenţa artificială.

"Ce se întâmplă dacă calculatoarele ajung şi depăşesc capacităţile umane de a scrie programe de calculator?", a întrebat filozoful Huw Price şi fondatorul Skype, Jaan Tallinn, într-un studiu recent privind riscurile de extincţie a speciei noastre.

Cei doi au susţinut că realizarea unui aparat capabil de a construi un alt aparat mai inteligent decât el ar fi ultima invenţie pe care ar face-o omul vreodată, deschizând calea pentru un viitor dominat de calculatoarele inteligente, care ar lăsa omenirea cu mult în urmă.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință