UE ia măsuri oficiale pentru a crea forţa de intervenţie europeană. Londra inclusă

Soldaţi germani.
Soldaţi germani. (Getty Images)
Andrei Popescu
25.06.2018

După ce în 2015 s-a convenit în ceea ce priveştea cooperarea militară, când 25 de membri UE au semnat un pact de apărare, un cerc restrâns de state membre au decis să ia măsuri oficiale pentru crearea Iniţiativei Europene de Intervenţie. Această forţă este concepută pentru a răspunde dezastrelor naturale, intervenţiilor în cazuri de criză sau pentru evacuarea cetăţenilor europeni.

Ministrul francez al Apărării, Florence Parly, a declarat publicaţiei Le Figaro că ţara sa, Germania, Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Estonia, Spania şi Portugalia vor semna luni o scrisoare de intenţie pentru crearea unei forţe comune de intervenţie militară.

Potrivit unei surse apropiate de un oficial de rang înalt francez, citată de AFP, obiectivul iniţiativei constă în “activităţi de planificare comună privind scenarii de criză care ar putea să ameninţe securitatea europeană”.

Chiar dacă, în principiu, există unele grupuri de intervenţie tactică la nivelul UE, până acum ele nu au fost folosite niciodată.

Din moment ce forţa propusă, cunoscută sub numele de Iniţiativa Europeană de Intervenţie, va fi separată de celelalte programe de cooperare în domeniul apărării, Marea Britanie, care s-a opus mereu ideii unei armate UE, va putea să facă parte din ea chiar şi după ce a ieşit din blocul european.

“Aceasta este în mod evident o iniţiativă care permite asocierea unor state non-UE. Marea Britanie s-a arătat dornică să menţină cooperarea cu Europa dincolo de legăturile bilaterale”, a declarat un oficial de rang înalt din armata franceză pentru Le Figaro.

Potrivit lui Parly, Italia, care în prezent rămâne în afara grupului Forţei de Intervenţie, “ia de asemenea în considerare posibilitatea” unei implicări.

Iniţiativa de a crea o forţă europeană de intervenţie militară, care ar putea fi desfăşurată rapid în cazul unei crize, a fost prezentată de preşedintele francez Emmanuel Macron în septembrie 2017.

În iunie 2017, blocul a repus pe tapet o propunere veche de 70 de ani privind o Comunitate Europeană pentru Apărare, astfel încât Comisia Europeană a decis să lanseze Fondul de Apărare European în valoare de 5 miliarde de euro, care a fost proiectat pentru a suplimenta cercetările membrilor UE în sectorul apărării şi pentru a susţine membrii UE să obţină echipamente militare.

La sfârşitul anului trecut, 25 dintre statele membre au semnat o declaraţie comună care cerea Consiliului European să adopte o decizie privind Cooperarea Permanentă Structurată în domeniul apărării (PESCO). Această măsură permite Europei să crească volumul de investiţii pentru tehnologia militară şi să mărească nivelul de coordonare în această zonă în Europa. Angajamentele, confirmate de toate statele membre în afară de Marea Britanie, Danemarca şi Malta, includ o “creştere succesivă şi pe termen mediu a investiţiilor în apărare la 20% din totalul cheltuielilor cu apărarea pentru a compensa lacunele de capacitate strategică”. De asemenea, angajamentele mai includ “creşterea cheltuielilor alocate cercetării şi tehnologiei în domeniul apărării la aproximativ 2% din cheltuielile totale cu apărarea”.

Totuşi, astfel de iniţiative au fost criticate de Marea Britanie, în condiţiile în care ţara a avertizat în repetate rânduri că forţele de apărare comună ar putea submina NATO.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor