Ucraina încheie acord de 10 miliarde de dolari cu Chevron pentru gazele de şist

(SAMUEL KUBANI / AFP / Getty Images)

Ucraina a încheiat cu grupul american Chevron, marţi, la Kiev, un acord de 10 miliarde de dolari pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist dintr-un zăcământ din vestul ţării, cu scopul de a folosi diferiţi furnizori de energie şi de a reduce dependenţa faţă de Rusia în acest domeniu.

În documentul semnat în prezenţa preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, se prevede ca Chevron să investească la început 350 de milioane de dolari în explorarea zăcământului Olesska, relatează RIA Novosti.

Autorităţile de la Kiev consideră că producţia va ajunge la 8-10 miliarde de metri cubi pe an, estimându-se ca zăcământul ar avea rezerve mari de gaze, de cca. 2.980 miliarde de metri cubi.

Pentru a reduce cantitatea de gaze pe care le cumpără din Rusia, Ucraina doreşte să exploateze zăcămintele neconvenţionale de gaze şi cele offshore, aşa că are în vedere o serie de acorduri cu giganţi energetici, printre aceştia aflându-se şi Chevron.

Preşedintele Ianukovici a declarat marţi că acorduri de tipul celui cu Chevron vor permite Ucrainei să devină independentă energetic până în 2020.

În luna ianuarie, autorităţile de la Kiev au încheiat un acord cu grupul anglo-olandez Shell, pentru explorarea şi exploatarea zăcământului Iuzivska, care ar urma sa genereze investiţii de 10 miliarde de dolari.

Anul trecut, un consorţiu condus de Shell şi ExxonMobil a câştigat licitaţia în faţa companiilor concurente din Rusia pentru dezvoltarea zăcământului de petrol şi gaze Skifska, din Marea Neagră.

Poziţia dominantă a Rusiei pe piaţa energiei

Ucraina a plătit Rusiei 20 de miliarde de dolari în ultimii trei ani pentru gaze naturale şi susţine că autorităţile de la Moscova se folosesc de dependenţa Ucrainei de energie şi de poziţia dominantă a Rusiei pe această piaţă, pentru a impune preţuri exorbitante.

Rusia a atenţionat Ucraina săptămâna trecută că a întârziat plata unei facturi pentru gaze în valoare de 882 milioane de dolari, generând temeri în legătură cu o posibilă dispută a preţurilor, similară cu cele din 2006 şi 2009, când Moscova a blocat temporar livrările de gaze nu doar către Ucraina ci şi către unele ţări europene.

Tensiunile dintre Moscova şi Kiev s-au amplificat înaintea întâlnirii de la Vilnius de la sfârşitul lunii, când Ucraina ar trebui să semneze acorduri de liber schimb şi de asociere cu Uniunea Europeană.

Disputa dintre Uniunea Europeană şi Rusia privind supremaţia asupra Ucrainei atinge punctul culminant, 18 noiembrie 2013 fiind data până la care miniştrii de externe ai ţărilor UE trebuie să decidă dacă vor încheia sau nu un Acord de Asociere cu Ucraina, acord care va duce la o apropiere importantă între cele două regiuni.

În acelaşi timp timp, Rusia foloseşte toate mijloacele pentru a împiedica această asociere, dorindu-şi ca Ucraina să devină parte a Uniunii Eurasiatice, proiect iniţiat de Vladimir Putin.

Atmosfera de la Kiev este destul de tensionată. Oficialii şi politicienii sunt preocupaţi de ce se întâmplă în Ucraina, deoarece în joc este mai mult decât soarta unei singure ţări, eşecul semnării Acordului cu UE având efecte semnificative asupra felului în care Rusia se va purta faţă de ţările din vecinătate.

Scriitoarea Oksana Zabuzhko a afirmat că în Ucraina se desfăşoară „un război tipic între bande care are o ţară întreagă ca scenă”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe