Traficul de organe: Italia se organizează împotriva comerţului macabru

David Matas, avocat canadian de drepturile omului nominalizat pentru Preminul Nobel pentru Pace.
David Matas, avocat canadian de drepturile omului nominalizat pentru Preminul Nobel pentru Pace. (Matthew Little / The Epoch Times)

Lumea acţionează rapid pentru a contracara traficul internaţional de organe, iar Italia intră în joc.

Cu doar câteva zile în urmă, pe 9 iulie, Consiliului Europei a adoptat prima convenţie pentru combaterea traficului de organe umane, încurajând o "strânsă cooperare internaţională între statele membre [ale Consiliului] şi statele non-membre."

Vineri, în Parlamentul italian a avut loc primul Simpozion pentru Etica Transplanturilor, care a reunit medici, avocaţi şi instituţii care au acelaşi scop: promovarea standardelor etice şi a măsurilor legislative pentru eradicarea unui fenomen ilegal care implică întreaga planetă.

Convenţia Europeană respectivă va intra în vigoare la trei luni după ce cel puţin cinci ţări - trei dintre care trebuie să fie europene – o vor semna.

Textul subliniază principiile promovate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), dar dezvăluie pentru prima dată o dorinţă clară de a reuni ţările din întreaga lume pentru a lupta împotriva turismului pentru transplant şi prezintă un "mecanism de follow-up specific" astfel încât măsurile adoptate vor avea o aplicare eficientă şi practică.

În Italia, un proiect de lege promovat de senatorul Maurizio Romani urmează să fie votat până la sfârşitul lunii iulie – a anunţat senatorul, care a participat la simpozion. Proiectul de lege va introduce în Codul Penal italian traficul de organe pentru transplant şi o pedeapsă de la opt la douăzeci de ani pentru "orice persoană care organizează sau promovează călătoriile pentru cumpărarea şi vânzarea de organe."

Semnificaţia proiectului de lege se remarcă în mod clar citind datele OMS: o cincime dintre cele 70.000 de transplanturi anuale din lume au loc prin cumpărarea şi vânzarea de organe. Astfel, scopul proiectului de lege este de a combate ceea ce senatorul numeşte o "formă de neo-canibalism" a traficului de copii şi a comercializării de sclavi. Metoda prescrisă pentru a contracara fenomenul este de a începe interceptările telefonice în Italia, iar pentru a se putea începe interceptările telefonice, infracţiunea care este vizată trebuie să se pedepsească cu minim şase ani de închisoare.

China, liderul mondial în traficul de organe

"Contextul mondial arată o căutare disperată de organe", a declarat Dr. Harold King, purtătorul de cuvânt al DAFOH din Europa, un ONG care acţionează în domeniul eticii medicale. DAFOH este vârful de lance în campania internaţională împotriva recoltării forţate de organe de la prizonierii de conştiinţă din China şi a sponsorizat simpozionul de la Roma.

Traficul de organe este un fenomen global, care se concentrează în principal în Filipine, Pakistan, India şi China, dar numai în China prizonierii ucişi sunt folosiţi ca sursă pentru organe – în restul lumii sursa o reprezintă donatorii care şi-au dat consimţământul.

China joacă un rol tăcut de protagonist în transplanturile internaţionale: "China nu diseminează nicio informaţie, pentru că tot ceea ce ţine de transplanturi este secret de stat", a explicat Dr. King.

Investigaţiile independente au condus la o mai mare conştientizare din partea comunităţii internaţionale cu privire la ceea ce s-a întâmplat şi a ceea ce încă se întâmplă în spatele tăcerii guvernului chinez.

China joacă un rol tăcut de protagonist în traficul internaţional cu transplanturi

Raportul Bloody Harvest, finalizat în anul 2007 de către David Matas, un avocat internaţional pentru drepturile omului, şi David Kilgour, fost secretar de stat canadian, a concluzionat, pe baza a mai mult de 50 de dovezi circumstanţiale, că, între 2000 şi 2005, în China au fost efectuate peste 41.500 de transplanturi despre a căror sursă nu se ştie nimic.

"Nu depinde de mine să explic de unde au apărut aceste organe, ci de China", a precizat Matas, vorbind la simpozionul de la Roma.

Datele furnizate de către Ministerul Sănătăţii din China relevă o creştere masivă a numărului de transplanturi chiar între 2000 şi 2005.

Potrivit lui Matas, totul poate fi explicat prin începutul persecuţiei împotriva Falun Gong în China, în 20 iulie 1999. Falun Gong este o disciplină spirituală antică ce promovează principiile adevăr, compasiune şi toleranţă. Practicanţii Falun Gong au ajuns victimele recoltării forţate de organe, un număr mare dintre aceste "organe proaspete", care, până acum câţiva ani - înainte de publicarea raportului Matas-Kilgour - erau promovate ca "produse" excelente pe unele site-uri ale spitalelor din China. Mai întâi de toate, spitalele sunt clădiri militare: în China, "armata face aprovizionarea cu organe, nu sistemul de sănătate", a explicat dr. King.

Organele recoltate forţat de la oameni nevinovaţi sunt gestionate de către armată şi sunt disponibile la cerere cu perioade de aşteptare de doar două săptămâni – în timp ce în Italia timpul de aşteptare mediu pentru un organ este este de la doi la trei ani.

Contradicţiile

China a afişat o atitudine contradictorie cu privire la sistemul ei de transplant. De exemplu, în noiembrie 2013, guvernul chinez a semnat rezoluţia Hangzhou împreună cu Societatea de Transplant, anunţând sfârşitul recoltării de organe de la prizonierii condamnaţi la moarte, o practică ce încalcă principiile etice acceptate de comunitatea medicală internaţională.

Convenţia recent adoptată de Consiliul Europei invită guvernele să trateze ca o infracţiune penală prelevarea de organe de la donatorii în viaţă sau decedaţi, atunci când acest lucru "se produce fără consimţământul liber, specific şi în cunoştinţă de cauză al donatorului." În China, acordul prizonierilor executaţi este obţinut prin presiune şi deseori tortură, practicate frecvent în lagărele comuniste.

Câteva luni mai târziu, la 7 martie, oficialii chinezi au contrazis rezoluţia Hangzhou, afirmând că nu vor pune capăt recoltării de organe de la prizonierii condamnaţi la moarte, ci că pur şi simplu îi vor considera drept donatori care şi-au dat consimţământul.

Antonio Stango, un expert italian în domeniul drepturilor omului şi editor al cărţii "Organele statului: Abuzul transplanturilor din China", a exprimat un sentiment din ce în ce mai popular în rândul diplomaţilor şi reprezentanţilor din Occident: "Nu ne putem simţi în siguranţă când interacţionăm cu o ţară care încalcă în mod constant drepturile omului. Nu putem avea încredere în China ca într-un partener."

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii