UPDATE. Torţionarul Alexandru Vişinescu, faţă în faţa cu magistraţii

Alexandru Visinescu, tortionar
Alexandru Visinescu, tortionar (Epoch Times România)

UPDATE 2 - Curtea de Apel Bucureşti a decis instituirea sechestrului asigurător a garsonierei, a unei treimi din pensie şi a unor acţiuni ale lui Alexandru Vişinescu la mai multe societăţi de investiţii financiare pentru "garantarea reparării pagubei", până la concurenţa sumei de 660.000 de euro, relatează Mediafax.

Magistraţii au pus sechestru asupra garsonierei în care locuieşte Alexandru Vişinescu, care este evaluată la 78.450 de lei. Sechestrul asigurător a fost pus şi pe 12 acţiuni deţinute la SIF1 Banat-Crişana SA, 10 acţiuni la SIF2 Moldova SA, 64 de acţiuni la SIF3 Transilvania SA, 77 de acţiuni la SIF4 Muntenia SA şi 21 de acţiuni deţinute la SIF5 Oltenia SA, precum şi pe dividendele la care acţiunile respective dau dreptul.

"Instituie, în acelaşi scop, poprire asigurătorie asupra unei cote de 1/3 din pensia, în valoare netă de 3.376 lei, încasată de inculpat de la Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, cu reţinerea acesteia de către terţul poprit", se mai precizează în decizia instanţei.

***

UPDATE 1 - Alexandru Vişinescu a lipsit în mod nejustificat de la proces, motiv pentru care magistraţii au decis aducerea acestuia cu mandat la următorul termen.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au luat decizia ca Ministerul de Finanţe, Ministerul de Interne şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor să fie introduse părţi responsabile civilmente, astfel încât în cazul în care se dispune plata unor daune morale, instituţiile să plătească alături de torţionarul Vişinescu.

Totodată, procurorul de caz a solicitat instanţei să pună sechestru pe locuinţa şi pe acţiunile deţinute Vişinescu, precum şi poprirea veniturilor din pensie ale acestuia. Avocatul torţionarului s-a opus măsurilor şi a explicat că Vişinescu nu deţine decât o garsonieră. Magistraţii urmează să decidă dacă vor admite propunerea procurorului.

Următorul termen de judecată a fost stabilit de instanţă în data de 5 noiembrie.

***

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti vor judeca miercuri un nou termen din dosarul în care torţionarul Alexandru Vişinescu, fost comandant al închisorii comuniste de la Râmnicu Sărat, este acuzat de crime împotriva umanităţii ca urmare a regimului de exterminare la care au fost supuşi foştii deţinuţi politici încarceraţi în penitenciarul condus de acesta.

La termenul din 24 septembrie, cele două surori ale lui Corneliu Coposu, Rodica Coposu şi Flavia Bălescu, au decis să nu se constituţie părţi civile în dosar. Pe de altă parte, fosta deţinută politic Aurora Dumitrescu a anunţat că se constituie parte civilă şi le-a cerut magistraţilor să pună sub sechestru bunurile lui Vişinescu, în timp ce Nicoleta Eremia, soţia fostului general Ion Eremia, care a decis şi ea să se constituie parte civilă i-a cerut lui Vişinescu daune morale şi materiale în cuantum de 100.000 euro.

În perioada 1956-1963, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Vişinescu "a supus colectivitatea reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal (lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale refuzul de a acorda asistenţă adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv deţinuţilor, condiţii de detenţie inumane, rele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi)", reiese dintr-un comunicat de presă al Parchetului din 3 septembrie.

Alexandru Vişinescu a condus închisoarea Râmnicu Sărat în perioada în care liderii politici Corneliu Coposu, Ion Mihalache sau Ion Diaconescu au fost torturaţi şi supuşi unor tratamente inumane în această închisoare. Din documentele de arhivă şi cele memorialistice reiese că Alexandru Vişinescu era un torţionar dur şi lipsit de omenie, care avea plăcerea să terorizeze.

Din documentele de arhivă şi cele memorialistice reiese că Alexandru Vişinescu era un torţionar crud şi lipsit de omenie, care avea plăcerea să terorizeze. Regimul de detenţie din închisoare poate fi calificat drept unul de exterminare, ţinând seama de condiţiile inumane de detenţie, care au dus în final la decesul unor deţinuţi politici aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate în această închisoare.

Vişinescu, un torţionar crud care nu regretă nimic

"Ion Mihalache a fost asasinat cu premeditare, deoarece continuă să rămână un simbol al rezistenţei româneşti. În nenumărate rânduri a protestat, făcând să răsune tot celularul. Ofiţerul politic (Lupu) şi comandantul Vişinescu l-au bătut în permanenţă, i-au creat condiţii să se îmbolnăvească şi nu i-au dat îngrijire medicală. Intrau şi aruncau cu găleata cu apă pe el, în plină iarnă.

Eu i-am supravegheat celula prin cele şase găuri pe care le făcusem cu o sârmă în uşă... Dacă n-aş fi fost de faţă, altă mărturie n-ar exista. Acum, când sunt în lumea liberă, am datoria să denunţ acest asasinat pe care l-a săvârşit comandantul Vişinescu. Strigătele "Fraţilor, sunt Ion Mihalache. Mă omoară!" au răsunat în tot celularul. Această crimă nu poate fi uitată", relata fostul deţinut politic Cicerone Ioniţoiu despre condiţiile în care şi-a găsit sfârşitul liderul PNŢ, citând mărturisirile lui Ion-Ovidiu Borcea, un alt deţinut politic maltratat în închisorile comuniste.

Cu toate că Ion Mihalache era bolnav, comandantul Vişinescu i-a refuzat patul, mâncarea, medicamentele şi l-a bătut în nenumărate rânduri, aruncând găleţi cu apă peste el, contribuind personal la exterminarea lui. Înainte de a-l arunca în groapă, i-a înfipt şi baioneta în inimă, să fie sigur că l-a omorât şi nu mai are cine-l trage la răspundere. Ion Mihalache a pierit la exact 10 ani după exterminarea lui Iuliu Maniu

"Dacă Piteştiul s-a caracterizat prin violenţă colectivă, Râmnicu Sărat a excelat prin exterminarea individuală, într-o linişte de mormânt", a fost concluzia lui Ioniţoiu.

Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din Români, Octav Bjoza, a explicat clar într-un interviu pentru Epoch Times: "Toţi (comandanţii de închisori - n.r.) erau la fel de ticăloşi, dar existau ca oriunde şi nişte vârfuri. Existau unii dintre ei în privirea cărora citeai satisfacţia de a li se oferi posibilitatea să bată, să chinuie, să vadă sânge, iar Vişinescu a fost cu certitudine unul dintre ei".

Octav Bjoza a continuat: "N-aţi văzut cum s-a năpustit Vişinescu asupra jurnaliştilor? Vă închipuiţi cum era la 25-30 de ani. O bestie care lovea oamenii cu picioarele în cap, cu cizmele şi cu ce apuca. Şi nu doar el era astfel. Repet, aproape toţi au făcut la fel, iar acum ei mint cu neruşinare nu este adevărat că ne-au ocrotit cu grijă părintească. După evenimentele din decembrie 1989, noi am scris peste 2.000 de cărţi de memorii şi toţi consemnează aceste lucruri: foame, bătăi, lanţuri, munci grele zilnic, morţi".

Întrebat în ianuarie 2014 de jurnalişti dacă regretă lucrurile pe care le-a făcut, torţionarul a răspuns: "Nu. Nici vorbă".

alte articole din secțiunea Interne