Tăriceanu îi cere lui Iohannis demiterea şefei DNA şi a şefei ÎCCJ

Într-o scrisoare deschisă adresată marţi preşedintelui Klaus Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu, alături de senatorii Daniel Barbu, Petru Ehegartner, Ioan Ghişe şi Nicolae Nasta, solicită înlăturarea din funcţie, prin demitere ori prin demisie, a Laurei-Codruţa Kovesi şi a Liviei Stanciu, acuzându-le pe cele două că au trimis, cu rea credinţă, o femeie nevinovată după gratii.

"Avem onoarea de a vă ruga să daţi curs următoarei solicitări pe care v-o adresăm în calitate de membri ai Senatului României şi de liberali. Permiteţi-ne mai întâi să evocăm evenimentul a cărui gravitate ne-a determinat să vă scriem. Pe 21 mai, Curtea de Apel din Bucureşti a stabilit definitiv nevinovăţia cetăţeanului Mariana Rarinca. Judecătorii au constatat că aceasta a petrecut mai mult de şase luni în arest preventiv pentru o faptă pe care nu a comis-o şi pentru care nu au existat vreodată probe.

Doamna Rarinca, un cetăţean fără influenţă ori legături politice, a fost arestată pe nedrept şi cu sfidarea oricăror garanţii constituţionale de către DNA, condusă de Laura-Codruţa Kovesi, în urma unui denunţ calomnios făcut de Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu.

Într-o asemenea situaţie, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale unui cetăţean obişnuit au fost încălcate de către doi înalţi magistraţi în mod deliberat şi cu rea credinţă, vă cerem, Domnule Preşedinte, să folosiţi atât instrumentele constituţionale şi legale de care dispuneţi, cât şi autoritatea morală inerentă instituţiei Preşedintelui României pentru a le înlătura, prin demitere ori prin demisie, din funcţiile pe care le ocupă în mod nedemn, pe doamnele Livia Stanciu şi Laura-Codruţa Kovesi.

De asemenea, vă rugăm să utilizaţi poziţia pe care o aveţi în Consiliul Superior al Magistraturii prin efectul atribuţiilor dumneavoastră constituţionale pentru a solicita Consiliului declanşarea unei anchete disciplinare pe numele celor doi magistraţi, pentru a determina dacă aceştia mai îndeplinesc condiţiile profesionale şi morale pentru a activa în magistratură.

Avem convingerea, Domnule Preşedinte, că împărtăşiţi indignarea noastră faţă de pervertirea noţiunii de stat de drept, oricum am defini-o, de către cei doi înalţi magistraţi. Dacă înţelegem statul de drept ca Rechtssaat sau État de droit, acesta înseamnă limitarea puterii represive a statului şi protecţia sporită a sferei libertăţilor individuale faţă de abuzul autorităţilor publice; dacă înţelegem statul de drept ca rule of law, ne aşteptăm să domnească legile şi nu bunul plac al celor care ar putea manipula normele şi procedurile legale în propriul lor interes.

Există în acest moment atât suspiciunea rezonabilă, cât şi indicii temeinice că Preşedintele ÎCCJ şi Procurorul Şef al DNA au utilizat abuziv întregul dispozitiv al puterii represive a statului împotriva unui cetăţean obişnuit doar pentru atingerea unui interes privat de natură patrimonială.

În final, vă rugăm Domnule Preşedinte să vă alăturaţi neîntârziat şi fără rezerve Parlamentului României în demersul acestuia de a modifica Codul de Procedură Penală în sensul eliminării arestului preventiv pentru infracţiunile comise fără violenţă, şi a înlocuirii "suspiciunii rezonabile" prin "indicii temeinice" ca precondiţie pentru punerea în mişcare a acţiunii penale.

Avem în cazul Rarinca dovada scandaloasă şi peremptorie a modului abuziv în care unii magistraţi, chiar de cel mai înalt nivel, recurg la practica arestului preventiv în temeiul unor bănuieli a căror rezonabilitate nu poate fi argumentată. Este acum evident că arestul preventiv nu este o temere a oamenilor politici, ci un flagel real ce distruge viaţa şi încalcă demnitatea a mii de cetăţeni obişnuiţi care au dreptul să se bucure de protecţia legii.

Nu trebuie să mai îngăduim ca cineva să mai cadă vreodată victimă bunului plac şi intereselor oculte ale unora dintre cei însărcinaţi cu aplicarea legii. Domnule Preşedinte, ne permitem să considerăm publică această scrisoare", se precizează în scrisoarea deschisă redactată de Tăriceanu şi grupul de senatori amintit.

Cazul Rarinca-Livia Stanciu

Mariana Rarinca a fost acuzată de şantaj de şefa Curţii Supreme, Livia Stanciu, însă, după ce a stat şase luni în arest preventiv, a fost achitată, prin decizie definitivă, de Curtea de Apel Bucureşti. Şefa ÎCCJ a acuzat-o pe femeie că i-a cerut suma de 20.000 de euro pentru a nu face publice informaţii presupus compromiţătoare despre aceasta.

Procurorii au arătat, în ordonanţa de reţinere, că în perioada aprilie - 3 iunie, Mariana Rarinca ar fi ameninţat-o pe judecătoarea Livia Stanciu, "cu darea în vileag a unor fapte imaginare, în scopul de a dobândi pentru sine, în mod injust, un folos patrimonial".

"Mai mult, inculpata a ameninţat persoana vătămată cu divulgarea către presă (un post de televiziune) a unor date compromiţătoare despre aceasta şi familia acesteia, susţinând că deţine înscrisuri şi alte mijloace de probă cu care îşi poate proba afirmaţiile", susţin procurorii DNA.

În schimbul nedivulgării către presă a acestor informaţii presupus compromiţătoare, Mariana Rarinca i-ar fi cerut judecătoarei Livia Stanciu 20.000 de euro, într-o convorbire telefonică. Femeia este o fostă contabilă a soţului Liviei Stanciu - decedat în 2011 - care după trei ani a sunat-o pe preşedinta ICCJ solicitându-i banii despre care susţine că trebuia să-i primească de la soţul acesteia.

Potrivit referatului DNA, niciuna din pretinsele datorii pe care Mariana Rarinca le cerea Liviei Stanciu nu este probată. Procurorii anticorupţie au publicat mai multe SMS-uri agramate pe care Rarinca le-ar fi trimis cumnatului judecătoarei Liviei Stanciu, în care aceasta ameninţa că va apela la televiziuni şi va face un scandal mediatic.

Potrivit Realitatea.net, scandalul ar început anul trecut, atunci când Livia Stanciu candida pentru un nou mandat de preşedinte al Curţii Supreme.

Livia Stanciu a explicat anterior că femeia respectivă a crezut că o va putea intimida prin ameninţarea cu întreprinderea unor "acţiuni de defăimare", însă un astfel de lucru nu poate fi tolerat, motiv pentru care a denunţat şantajul.

"Cred că femeia aceasta a crezut că dacă mă ameninţă cu un scandal public în virtutea funcţiei pe care o deţin, de preşedinte al ICCJ, voi ceda şantajului pe care l-a exercitat asupra mea şi că mă va intimida. Vreau să vă spun că tocmai datorită acestei funcţii pe care o deţin şi pe care o exercit cu toată responsabilitatea nu voi accepta. Nu am putut tolera atunci şi vă spun clar că nu voi tolera niciodată şi îi voi îndemna pe toţi care s-ar afla vreodată într-o astfel de situaţie să nu cedeze şantajelor de genul acestora", a declarat Livia Stanciu, la Realitatea TV.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.