Sentinţă fără precedent în materie de urbanism. Un bloc ridicat ilegal poate fi demolat de vecinii afectaţi, pe cheltuiala primăriei (Video)

Conferinţă de presă susţinută miercuri, 29.10.2014, la sediul ActiveWatch din Bucureşti
Conferinţă de presă susţinută miercuri, 29.10.2014, la sediul ActiveWatch din Bucureşti (Eugen Horoiu/Epoch Times)
Se încarcă player-ul...

Material video pe pagina oficială Epoch Times.

Judecătoria Sectorului 3 a pronunţat luni o hotărâre care ar putea deschide un nou capitol în lupta pentru oprirea construcţiilor ilegale. Pentru prima oară, vecinii unei construcţii ridicate ilegal pot trece la demolarea ei, urmând să îşi recupereze banii de la autoritatea locală.

În cadrul unei conferinţe de presă susţinute miercuri la sediul ActiveWatch din Bucureşti, Oana Poenaru şi Nicuşor Dan, din partea Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul au vorbit despre semnificaţia sentinţei prezentate de magistraţi, care au dispus obligarea Primarului Sectorului 3, a constructorului Ion Chiriţă şi a proprietarilor terenului, familia Dimcevici, la demolarea unei construcţiei ilegale din Calea Dudeşti nr. 94. Hotărârea nu este irevocabilă, putând fi atacată cu apel.

Potrivit lui Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, aceasta este cea de-a treia hotărâre de demolare a unei construcţii ilegale pronunţată în Bucureşti, după deciziile de demolarea a construcţiilor din str. Aurel Vlaicu 120-122 şi Cathedral Plaza. Diferenţa este că în primele două hotărâri persoana împuternicită să demoleze este Primarul Sectorului 2, respectiv Primarul General. În hotărârea pronunţată luni însă, dacă Primarul Sectorului 3 împreună cu constructorul şi proprietarul nu demolează în termen de 30 de zile, cei care au iniţiat procesul pot să demoleze ei înşişi clădirea pe cheltuială celor doi. Procesul a fost iniţiat de dna Maria Dinescu, proprietară a imobilului din Calea Dudeşti 96.

Costurile pentru demolarea blocului s-ar ridica la 60.000 - 100.000 de euro, a mai precizat Nicuşor Dan. În situaţia în care hotărârea magistraţilor sectorului 3 va rămâne definitivă şi doamna Dinescu nu va avea aceşti bani, Primaria sectorului 3 poate fi executată şi apoi clădirea trebuie demolată.

Decizia judecătorilor sectorului 3 nu este definitivă şi urmează două căi de atac, un apel şi un recurs. Dacă va rămâne irevocabilă în forma pronunţată de magistraţii Sectorului 3, Primăria sector 3 cât şi proprietarii care au construit trebuie să demoleze. În cazul în care aceştia nu vor demola, vecinii care au intentat proces pentru demolarea clădirii vor putea dărâma ei blocul, pe cheltuială pârâţilor.

Hotărârea este una fără precendent, până acum doar primăriile fiind abilitate de judecători să dispună demolarea clădirilor ridicate ilegal, ceea ce, practic, nu se întâmplă.

Sunt ilustrative în acest sens cazurile blocului din Aurel Vlaicu nr. 120-122 şi Cathedral Plaza. În ambele cazuri există sentinţe definitive prin care se dispune demolarea respectivelor Clădiri, în primul caz de către Primăria Sectorului 2, iar în al doilea de către Primăria Municipiului Bucureşti, însă în niciunul din cele două cazuri administraţiile locale nu au acţionat.

Este de remarcat că atât blocul din calea Dudeşti 94 cât şi cel din str. Aurel Vlaicu 120 - 122 sunt ridicate de acelaşi constructor, Ion Chiriţă. Tot Ion Chiriţă a defrişat ilegal în Parcul Tineretului peste 200 de copaci, pentru a ridica un mini-cartier rezidenţial pe o suprafaţa de 2 hectare de parc, retrocedată în condiţii cel puţin dubioase.

Dudeşti 94

Epopeea juridică a imobilului din Dudeşti 94 a fost expusă de Oana Poenaru, Nicuşor Dan şi Maria Dinescu, proprietara imobilului din Dudeşti 96.

Pe lângă faptul că sentinţa magistraţilor sectorului 3 va crea un precedent util pentru toţi cei ce se judecă prin instanţe cu aşa-numiţii rechini imobiliari, este de remarcat că încă o dată a fost nevoie de Tribunal pentru a corecta o serie de ilegalităţi ce puteau fi oprite de alte instituţii şi că administraţia locală va cheltui banul public pentru demolarea unei clădiri care în mod normal nici nu ar fi trebuit să fie construită.

Istoricul pe scurt al construcţiei din Calea Dudeşti nr. 94

Pe 12 mai 2008 primarul sectorului 3, Liviu Negoiţă, a emis o autorizaţie de construcţie pentru construirea unui bloc cu parter şi 5 etaje pe Calea Dudeşti nr. 94, în condiţiile în care regimul maxim de înălţime permis în zonă este de P + 4. Pe 23 mai 2008, Primăria a emis o nouă autorizaţie, de data aceasta pentru un bloc parter plus 7 etaje.

În noiembrie 2008, vecinii din Calea Dudeşti nr. 96 au solicitat Tribunalului Bucureşti anularea celor două autorizaţii. Primăria sectorului 3 nu a dezarmat şi, în contrapartidă, în mai 2009 a emis o nouă autorizaţie de construire, de data aceasta pentru un bloc cu 8 etaje, în condiţiile în care procesul pentru anularea primelor două autorizaţii era pe rol.

Pe 3 noiembrie 2009 Tribunalul Bucureşti a anulat primele două autorizaţii de construire. "Într-un total dispreţ al hotărârii Tribunalului, în 5 noiembrie 2009, Primarul Sectorului 3 a emis o nouă autorizaţie de construire pentru parter plus 9 etaje", arăta Nicuşor Dan. Finalmente, constructorul a construit un imobil parter plus10 etaje.

Potrivit dnei Maria Dinescu, proprietara imobilului din Calea Dudeşti 96, care a iniţiat procesele împotriva clădirii din Calea Dudeşti 94 şi căreia îi va reveni - după ce hotărârea judecătorilor sectorului 3 va deveni definitivă - dreptul de a demola blocul lui Chiriţă, construcţia ridicată încălca numeroase norme de urbanism şi le-a afectat calitatea vieţii.

Potrivit dnei Dinescu, imobilul P + 10 a fost construit foarte aproape de clădirea în care locuieşte ea, la o distanţă între 3 şi 5 metri, în condiţiile în care legea prevede că distanţa trebuie să fie de 1/2 din înălţimea noii clădiri. În atari circumstanţe, structura de rezistenţă în care locuieşte Maria Dinescu (un bloc P + 3) a fost afectată. În zidurile imobilului apărut fisuri, locatarii au rămas fără lumină, fiind obligaţi să aprindă lumina electrică în plină zi, toate acestea afectându-le serios calitatea vieţi şi valoarea proprietăţilor pe care le deţin.

Aurel Vlaicu 120 - 122

Imobilul ridicat de acelaşi Ion Chiriţă care a edificat şi construcţia din Dudeşti, este construit sfidând total normele de urbanism şi de "etică urbană" între case cu regim de înălţime mult mai mic, pe care le striveşte şi cărora le ia lumina complet.

Deşi a primit autorizaţie de construcţie pentru patru etaje plus unul retras, Chiriţă a ridicat un bloc cu nouă etaje într-o zonă de clădiri cu unu, două etaje. Mai mult, clădirea a fost construită cu încălcarea legii urbanismului şi patrimoniului şi a prevederilor autorizaţiei de construcţie emise de Primăria Sectorului 2.

Merită menţionat că Ion Chiriţă şi-a obţinut autorizaţia de la Primăria lui Onţanu în baza unui Plan de Urbanism de Detaliu de sector (PUD) care permitea la vremea respectivă un P + 4, înălţime ce modifică Regulamentul zonei protejate. Culmea ironiei, PUD-ul aprobat de Primăria sectorului 2 încalcă PUZ Zone Protejate aprobat de municipalitate, prin HCGMB 279/2000, permiţând specula imobiliară.

"În plus faţă de faptul că deja autorizaţia pentru 4 etaje plus 1 retras depăşea cu mult regulamentul zonei protejate, Chiriţă a mai construit încă patru etaje. Construind aceste nouă etaje, bineînţeles el nu a respectat amprenta la sol a clădirii. Clădirea ar fi trebuit să acopere doar o parte din parcelă dar o acoperă pe toată, ba chiar un pic mai mult" ne-a explicat situaţia dna Roxana Wring, preşedinte ProDoMo, ONG ce s-a constituit parte în procesul intentat lui Ion Chiriţă de Primăria sectorului 2, obligată de lege, proces câştigat graţie implicării ProDoMo.

În 2013, Judecătoria Sectorului 2 a dispus încadrarea construcţiei în parametrii autorizaţiei, ceea ce se traduce prin demolarea clădirii, având în vedere că amprenta la sol nu respectă autorizaţia de construire. Nerespectarea amprentei la sol a fost constatată printr-un proces verbal al ISC-ului, deci nu este o problemă de interpretare." a mai explicat dna Wring, într-un interviu acordat Epoch Times.

În august 2013, ProDoMo a notificat Primăria Sectorului 2 cerând să i se comunice un termen pentru demolare, a informat dna Wring cu ocazia conferinţei de presă de miercuri. Răspunsul primit de la edilii sectorului 2 a fost că s-a emis o dispoziţie de primar pentru demolare şi se va demola. În ceea ce priveşte data demolării însă, aceasta rămâne un mister:

"În ceea ce priveşte data, ni s-a spus că nu ni se poate comunica deoarece nu a fost finalizată etapa de achiziţie publică a unei firme de proiectare pentru realizarea proiectului de desfiinţare şi estimarea costurilor de desfiinţare a construcţiei realizate cu încălcarea autorizaţiei de construire.", a declarat Roxana Wring, adăugând că s-a rămas în această fază din iulie 2014.

Cathedral Plaza

Pe 25 ianuarie 2013, justiţia română a decis, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă, că Primăria Municipiului Bucureşti trebuie să dărâme turnul de la Cathedral Plaza, întrucât acesta a fost ridicat fără autorizaţie de construire legală. Potrivit purtătorului de cuvânt al Tribunalului Dâmboviţa, termenul prevăzut de lege pentru punerea în aplicare a deciziei este de 30 de zile, timp în care trebuie emisă autorizaţia de demolare.

Pe 17 septembrie, la Primăria Bucureştiului a fost înregistrată o somaţie de la un executor judecătoresc pentru emiterea, în termen de 10 zile, a deciziei de desfiinţare a imobilului. Primarul Bucureştiului a fost somat să plătească 7.688 lei cheltuieli de executare silită către Arhiepiscopia Romano Catolică Bucureşti (ARCB), Mihaela Dudac şi Iuliana Bor, care au depus acţiunea în instanţă pentru desfiinţarea Cathedral Plaza.

Termenul prevăzut în somaţie a expirat pe 3 octombrie, fără ca Oprescu să fi dispus demolarea Cathedral Plaza. În consecinţă, primăriei i-a fost trimisă o nouă solicitare de către executorul judecătoresc, solicitare care a expirat pe 17 octombrie. La momentul respectiv, potrivit puterea.ro, Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, a declarat că instanţa nu a precizat cine trebuie să achite costurile demolării Cathedral Plaza, estimate la 17-18 milioane de euro. Astfel, clădirea nu va fi demolată până la sfârşitul anului pentru că banii nu au fost incluşi în buget.

"Din păcate, în cazul Cathedral Plaza obţinem în instanţă victorie după victorie dar nu am ajuns încă să vedem desfiinţată construcţia. Singurul lucru pe care îl mai avem la dispoziţie este plângerea penală pentru abuz în serviciu", a declarat Ofelia Bîrsan, avocata Arhiepiscopiei Romano-Catolice în procesul cu proprietarii clădirii Cathedral Plaza, precizând că deja Arhiespicopia a depus plângeri penale împotriva tuturor celor care au semnat documentele permiţând ridicarea imobilului care ar trebui demolat. Aceasta a mai precizat că în aproximativ 30 de zile urmează să fie depusă şi o plângere penală pe numele primarului Oprescu, care, surprinzător sau nu, de când s-a cerut demolarea şi până acum a încercat să paseze vinovăţia subordonaţilor lui.

La fel ca imobilului din Dudesti 94 sau cel din Aurel Vlaicu 120-122, Cathedral Plaza este un caz care nici măcar nu ar fi trebuit să ajungă în tribunale, blocul turn fiind construit într-o zonă de protecţie a monumentelor istorice unde, în mod normal, o astfel de clădire nu ar fi trebuit să primească autorizaţie de construire în veci.


România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne