Senatul SUA aprobă şi trimite la Casa Albă proiectul privind sancţiunile anti-Rusia

Senatul SUA a aprobat joi, aproape în unanimitate, noi sancţiuni dure împotriva Rusiei şi a trimis legea la Casa Albă. Astfel, preşedintele Donald Trump se află în faţa unei dileme, în condiţiile în care a declarat că doreşte să îmbunătăţească relaţiile cu Moscova.
Preşedintele american Donald Trump.
Preşedintele american Donald Trump. (Getty Images)

Proiectul legislativ, aprobat de Senat cu 98 voturi la 2, transformă în lege o serie de sancţiuni existente ce au fost aplicate împotriva Rusiei pentru presupusul său amestec în alegerile prezidenţiale americane şi pentru agresiunea sa în Ucraina, adăugând noi măsuri de penalizare a intervenţiei militare ruse în Siria. În acelaşi timp, proiectul de lege prevede ca preşedintele Trump să obţină aprobarea Congresului înainte să diminueze sau să suspende aceste sancţiuni.

În timp ce Casa Albă a declarat că apreciază sancţiunile dure împotriva Rusiei, precum şi împotriva Iranului şi Coreei de Nord - ce au fost incluse în proiectul de lege - totuşi a precizat că se opune ca preşedintele să nu aibă autoritatea să respecte una dintre promisiunile de campanie, şi anume aceea de a coopera cu Rusia în domenii precum lupta antitero, mai specific împotriva grupului jihadist Statul Islamic.

Casa Albă declarase joi seara că Trump încă nu se decisese dacă va semna sau se va opune proiectului de lege. Suportul bipartizan puternic pentru acest proiect în Congres, unde a fost adoptat de Camera Reprezentanţilor cu 419 la 3, înseamnă că orice veto din partea preşedintelui ar fi fost în mod sigur ignorat.

Potrivit noii legi, Trump este împiedicat să returneze proprietăţile diplomatice confiscate în decembrie 2015 de predecesorul său Barack Obama ca răspuns la ceea ce agenţiile americane de informaţii consideră a fi efortul Rusiei de a submina procesul democratic american – în ciuda faptului că nu au adus până acum dovezi incontestabile pentru a susţine aceste acuzaţii.

Rusia, care a negat în repetate rânduri faptul că a interferat cu alegerile prezidenţiale din SUA, a urmărit să îşi recupereze proprietăţile diplomatice confiscate în cadrul unor discuţii de nivel înalt cu Departamentul de stat american în acest an. De asemenea, Kremlinul a promis că va lua măsuri retaliatorii în cazul în care cele două proprietăţi nu îi vor fi returnate.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că acţiunea Congresului american amplifică tensiunile deja ridicate între Washington şi Moscova, promiţând că va oferi un răspuns.

“Este imposibil să tolerăm la nesfârşit această bădărănie la adresa ţării noastre”, a declarat Putin reporterilor în timpul unei vizite în Finlanda.

“Această situaţie depăşeşte toate limitele rezonabile. Aceste sancţiuni sunt absolut ilegale din punct de vedere al dreptului internaţional”, a afirmat liderul rus.

“Este foarte trist că relaţiile SUA-Rusia sunt sacrificate pentru a rezolva probleme legate de politica internă a Statelor Unite”, a adăugat el.

“Este păcat, deoarece acţionând împreună am fi putut să rezolvăm mult mai eficient cele mai acute probleme care îngrijorează cetăţenii ruşi şi americani”, a mai susţinut Putin.

Dar membrii Congresului SUA au declarat că noua lege este necesară ca urmare a dovezilor, care au ieşit la iveală, privind interferenţa rusă.

“SUA trebuie să trimită un mesaj puternic lui Vladimir Putin şi oricărui alt agresor, şi anume, că nu vom tolera atacurile asupra democraţiei noastre”, a declarat John McCain, preşedintele Comisiei pentru Servicii Militare din Senatul american.

În acelaşi timp, lideri ai Partidului Republican, din care face parte preşedintele Trump, i-au cerut acestuia să semneze proiectul de lege.

Proiectul de lege îi vizează pe Putin şi pe unii oligarhi apropiaţi de acesta cu sancţiuni privind corupţia şi încălcări ale drepturilor omului în Rusia. De asemenea, vor fi foarte afectate şi sectoare critice ale economiei ruse, inclusiv vânzările de arme şi exporturile de energie.

Proiectul a fost revizuit pentru a aborda unele temeri manifestate de companiile petroliere americane, care au precizat că sancţiunile aplicate sectorului energetic din Rusia ar putea avea un efect negativ şi asupra lor – în beneficiul Moscovei. Proiectul a ridicat limita de timp la care li se va interzice firmelor şi companiilor americane să facă parte din proiecte de energie care includ, de asemenea, şi companii ruseşti.

Membrii Congresului au mai precizat că au făcut unele ajustări astfel încât sancţiunile asupra sectorului energetic al Rusiei să nu submineze posibilitatea aliaţilor americani din Europa de a obţine accesul la resursele petroliere şi de gaz din afara Rusiei.

Liderii europeni au indicat că s-ar putea ca aceste schimbări să nu fie suficiente pentru a stopa opoziţia lor faţă de proiectul de lege. De asemenea, diverse guverne şi numeroşi lideri de afaceri din Uniunea Europeană se tem că noile sancţiuni americane vor afecta proiecte energetice comune cruciale cu Rusia şi că acestea ar putea fi motivate de dorinţa Washingtonului de a smulge din mâinile Rusiei piaţa europeană de gaz natural în favoarea gazului natural lichefiat american.

Într-o declaraţie publicată miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat că “proiectul de lege american ar putea avea efecte unilaterale neintenţionate care ar putea afecta interesele UE în domeniul securităţii energetice. Din acest motiv, Comisia a concluzionat astăzi că, dacă temerile noastre nu sunt luate în considerare într-o manieră potrivită, vom fi pregătiţi să acţionăm în mod corespunzător în câteva zile”.

“America pe primul loc nu poate însemna că interesele Europei sunt pe ultimul loc”, a adăugat Juncker.

În acelaşi timp, sancţiunile împotriva Coreei de Nord, conform proiectului de lege, urmăresc să restricţioneze ambiţia Phenianului de a construi arme nucleare, blocând accesul la banii de care are nevoie în acest proces.

Proiectul de lege interzice navelor deţinute de Coreea de Nord sau de alte naţiuni care refuză să respecte rezoluţiile ONU aplicate împotriva regimului nord-coreean să opereze în apele teritoriale americane sau să andocheze în porturile americane. De asemenea, bunurile nord-coreene care au fost produse prin utilizarea muncii forţate nu vor putea să pătrundă pe piaţa americană, potrivit prevederilor legii.

Pachetul de sancţiuni impune penalităţi obligatorii persoanelor implicate în programul iranian de rachete balistice şi împotriva tuturor celor care fac afaceri cu acele persoane. Măsura va aplica, de asemenea, sancţiuni privind terorismul împotriva Gărzilor Revoluţionare Islamice ale Iranului.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe