Rusia a fost de acord să se înceapă discuţiile pentru Tezaur

În timpul vizitei oficiale la Moscova, ministrul de Externe Titus Corlăţean a declarat că a propus părţii ruse reluarea lucrărilor comisiei mixte privind problemele istorice, inclusiv cea a Tezaurului, deschizând calea pentru fixarea unei precise a viitoarei reuniuni a comisiei.

“Putem discuta cu deschidere subiecte care prezintă o simbolistică specială, aparte, pentru cele două părţi, inclusiv - şi aceasta a fost propunerea pe care am făcut-o şi am primit deschidere - de a stabili o dată clară şi cu o agendă bine definită pentru o nouă reuniune a comisiei mixte româno-ruse”, a afirmat Corlăţean, după întrevederea cu ministrul de Externe rus Serghei Lavrov.

El a amintit că "din păcate" din anul 2006 nu au mai fost întâlniri oficiale româno-ruse în această comisie. Corlăţean a mai precizat că este "satisfăcut" de conţinutul şi de modul deschis în care au decurs discuţiile la Moscova. Şeful diplomaţiei române a afirmat pe 21 iunie, la Gândul.live, că în actualul context al relaţiei politice cu Moscova se poate lucra "raţional" pentru a avea o agendă concretă a Comisiei mixte de istorici în care se discută şi problema Tezaurului României.

"Vom discuta tot ceea ce este important să fie discutat şi pentru partea română", a afirmat Corlăţean, întrebat fiind dacă în vizita pe care o va face în iulie la Moscova va ridica şi chestiunea Tezaurului. O întâlnire a copreşedinţilor român şi rus ai acestei comisii a avut loc în octombrie 2012 la Moscova şi urma sa fie reluată discuţia în martie la Bucureşti, însă s-a amânat.

Corlăţean menţiona că speră ca problema Tezaurului să fie "reglată corect" la un moment dat. "Personal, am speranţa ca acest lucru, care ţine de o simbolistică extrem de importantă pentru naţiunea română şi care, le-am spus-o ruşilor, se transferă generaţie de generaţie şi instituţiilor româneşti, fie BNR, fie MAE, după foarte mulţi ani care s-au scurs, cred că putem avea şi resursele interne şi maturitatea politică să ajungem la un anumit moment în situaţia de a regla corect această chestiune", a spus ministrul pe 21 iunie.

Tezaurul României cuprinde tezaurul trimis în Rusia în primul război mondial şi care nu a fost returnat în întregime. Tezaurul era compus din tezaurul Băncii Naţionale a României, valori aparţinând unor bănci româneşti private, societăţi comerciale, persoane particulare, colecţii de artă, bijuterii, arhive etc. Cea mai importantă parte a tezaur ului era formată din 93,4 tone de aur: 91 de tone de monede istorice de aur şi 2,4 tone de lingouri de aur. Tezaurul României a fost transportat în Rusia ţaristă cu scopul de a fi protejat de armatele care au ocupat o parte mare din teritoriul României. După preluarea puterii de către comunişti, autorităţile sovietice au sechestrat tezaurul şi ulterior sovieticii şi ruşii au refuzat restituirea totală a acestuia. Tezaurul a fost parţial restituit, în trei tranşe separate, în anii 1935, 1956 şi 2008. Însă cea mai mare parte a tezaurului a rămas nerestituit.