România, ţara în care nu se mai fură ca-n codru, ci se fură codrul direct. Partea a II-a: Pădurea Trivale şi o împroprietărire cu cântec

Pădurea Trivale, ajunsă fief al rechinilor imobiliari.
Pădurea Trivale, ajunsă fief al rechinilor imobiliari. (Jurnalul de Argeş)

Renumită drept ţara unde se fură ca-n codru, România a ajuns, de-a lungul anilor, ţara unde chiar şi codrii sunt furaţi. Mărturie a acestei triste realităţi stă cazul Pădurii Trivale, pădure declarată monument al naturii în 1939 şi mândrie a oraşului Piteşti. Până acum câţiva ani - căci, în prezent, Trivale a ajuns un paradis al rechinilor imobiliari.

Cu sprijinul jurnaluldearges.ro care, de-a lungul anilor a publicat numeroase anchete pe această temă, publicaţia noastră încearcă să vă prezinte o sinteză a cumulului de ilegalităţi care au dus la transformarea pădurii simbol a oraşului Piteşti într-o sursă de înavuţire pentru băieţii deştepţi şi acoliţii lor, funcţionari publici.

Aşa cum vă promiteam la finele primului articol dedicat acestui subiect, astăzi vă vom prezenta un caz ilustrativ pentru modul halucinant în care s-a "retro"cedat pădurea Trivale şi anume transferul a 32,8 ha de pădure ale Ilenei Brătianu din comuna Răteşti în Trivale, pentru ca în final acestea să ajungă la magnatul Nicolae Ivănescu, care a vândut 15,5 hectare dintre acestea pe 2,3 milioane euro, în condiţiile în care a plătit pe teren în jur de 75.000 de euro.

După cum scriu ziariştii de la Jurnalul de Argeş, pe 31 august 2005, Ileana Brătianu, prin procuratorul său, un anume Costel N. Ungureanu, a revendicat terenurile forestiere ce aparţinuseră istoricului Gheorghe Brătianu, a cărui moştenitoare era. La data respectivă, procuratorul Costel Ungureanu a solicitat Comisiei Locale de Fond Funciar Răteşti restituirea pe vechiul amplasament a unei suprafeţe totale de 170 ha de vegetaţie forestieră, 90 ha în punctul „Parapet” şi 80 ha în satul Tigveni, comuna Răteşti, pe malul drept al râului Argeş. Pe 7 martie 2006, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş a validat în Anexa nr. 37 întreaga suprafaţă de 170 ha de pădure solicitată, pe care ulterior a pus-o la dispoziţia comisiei locale.

În continuare, procuratorul Ilenei Brătianu a fost înştiinţat că era aşteptat pe data de 28 iunie 2006, la sediul primăriei Răteşti, pentru a fi pus în posesie. Punere în posesie care s-a realizat cu vreo două săptămâni mai devreme de data stabilită iniţial, adică pe 16 iunie. Pentru cele 80 ha de pădure din satul Tigveni, punerea în posesie s-a făcut cu respectarea legii, chiar pe vechiul amplasament situat pe malul drept al râului Argeş, în zona Zăvoi. Tot cu respectarea prevederilor legale, procuratorul a fost pus în posesie şi pe vechiul amplasament din punctul „Parapet”, însă numai cu suprafaţa de 57,20 ha de pădure.

Cum restul de 32,80 ha de teren forestier din punctul „Parapet” au fost atribuite în mod legal altor persoane, Ocolul Silvic (OS) Topoloveni, la care era arondat respectivul amplasament, a oferit procuratorului Costel Ungureanu o altă suprafaţă cu vegetaţie forestieră, limitrofă cu fostul amplasament de pe malul Argeşului în posesia căruia proprietarul a intrat prin procesul verbal de punere în posesie datat 16 iunie 2006. Mai precis, a fost pus în posesie cu cele 57 ha chiar pe vechiul amplasament şi i s-a oferit pentru celelalte 32,80 ha un amplasament în unităţile administrativ-teritoriale limitrofe.

Un raport al Direcţiei de Inspecţii Silvice şi Cinegetice consemnează că, până în acel moment, în cazul retrocedării suprafeţelor forestiere deţinute de moştenitoarea Ileana Brătianu s-au respectat întocmai prevederile legale. Însă în octombrie 2006, în lipsa unui răspuns din partea proprietarei sau al procuratorului acesteia, care să evidenţieze acceptul sau refuzul de a primi terenul forestier oferit de OS Topoloveni, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş emite hotărârea nr. 103/05.10.2006, prin care validează Anexa nr. 42 pentru suprafaţa de 32,80 ha amplasată în cadrul Ocolului Silvic Piteşti, unde urma să fie pusă în posesie Ileana Brătianu.

Raportul evidenţiază însă că pădure era destulă de retrocedat pe raza comunei Răteşti, dar Comisia Judeţeană Argeş a considerat că e mai potrivit să ofere descendentei Brătienilor un teren forestier arondat la Ocolul Silvic Piteşti, evident cotat la o valoare imobiliară cu mult, mult mai mare.

După această neaşteptată hotărâre a CJFF Argeş a urmat o lungă corespondenţă între OS Piteşti, procurator şi proprietar şi Comisia Locală Răteşti, pentru stabilirea suprafeţei forestiere unde Ileana Brătianu urma să fie pusă în posesie. Corespondenţa privind amplasamentul celor aproape 33 de ha de pădure ce urmau a fi retrocedate descendentei Brătienilor a fost semnată de şeful OS Piteşti, Sorin Ştefănescu şi de preşedintele CLFF Răteşti, primarul Matei Gheorghe. În perioada 11-13 decembrie 2006, procuratorul Costel Ungureanu a refuzat, pe rând, două din ofertele OS Piteşti: un amplasament în UP VI Valea Mare şi altul în UP III Dobrogostea. Câteva zile mai târziu, pe 19 decembrie, OS Piteşti transmitea doamnei Brătianu o a treia ofertă: 32,80 ha de teren forestier în Pădurea Trivale. O ofertă deosebit de tentantă, pe care, deloc surprinzător, proprietara Ileana Brătianu şi procuratorul ei au acceptat-o imediat.

Punerea în posesie s-a concretizat prin procesul verbal de punere în posesie nr. 48/31.01.2007, după care a urmat emiterea Titlului de Proprietate nr. 88/12.02.2007 pe numele moştenitoarei Ileana Brătianu. Referitor la acest transfer de pădure de la Răteşti în Trivale, Raportul Direcţiei de Inspecţii Silvice şi Cinegetice concluzionează ferm: „Prin modul cum s-a procedat la punerea în posesie cu suprafaţa de 32,80 ha în amplasamentul din U.P. II Trivale, nu au fost respectate prevederile legale în vigoare.

Pădurea se transformă în bani

Cum era de aşteptat, proprietatea a fost transformată în bani mulţi, dar nu de către Ileana Brătianu, care, potrivit Jurnalului de Argeş, a fost un pion folosit la maximum de către cei interesaţi să obţină profit din această mega-afacere ci de magnatul local, Nicolae Ivănescu care, la nici o lună de la emiterea titlului de proprietate, în februarie 2007, a cumpărat de la Brătianu terenul din Trivale, plătind în jur de 75.000 de euro.

Stăpân pe pădure, Ivănescu a supus terenurile forestiere din Trivale unui lung şir de dezmembrări, după care le-a vândut, în 2010, societăţii Orly Forest, administrată de israelianul Leza Yosef din Tel Aviv şi o anume Valerica Stoian din Budeasa, sat Valea Mărului, contra sumei de 2,3 milioane de euro, conform celor de la Jurnalul de Argeş.

Merită menţionat însă că în documentele de vânzare ale celor 15,5 hectare de pădure se precizează că suprafeţele respective de pădure nu fac obiectul vreunui litigiu. Ori, la data încheierii celor trei contracte de vânzare-cumpărare, în aprilie-iunie 2010, Prefectura Argeş demarase deja de mai bine de jumătate de an (în iulie 2009, prin prefectul Marcel Proca) seria de nouă procese pentru anularea titlurilor de proprietate asupra unor terenuri retrocedate ilegal în Pădurea Trivale, printre care şi actul de proprietate al Ilenei Brătianu.

Autorităţile, sprijin preţios

Nicolae Ivănescu i-a fost prezentat Valericai Stoian de nimeni altul decât şeful instituţiei care a girat tranferul pădurii din Răteşti în Trivale, respectiv Valerian Jinga, şeful Direcţiei Silvice Piteşti.

Potrivit jurnaliştilor argeşeni, Stoian, asociată a israelianului Leza Yosef şi administrator al firmei care a cumpărat jumătate din terenurile deţinute de Ivănescu în mijlocul pădurii Trivale a dezvăluit că Jinga i l-a recomandat pe Ivănescu drept un om de afaceri serios şi care ar avea mai multe terenuri de vânzare.

Întâmplător sau nu, fostul şef al Direcţiei Silvice Piteşti, exact instituţia care, în loc să protejeze pădurea Trivale a girat vânzarea unei părţi din ea, s-a ales şi el cu 3 ha din pădurea transferată oneros de la Răteşti, arată sursa citată.

Dat în judecată de fostul său ginere, cel care apărea în acte ca şi cumpărător al acelor hectare, Valerian Jinga a venit cu o întâmpinare în care recunoştea că el a fost cel care a dat cele două miliarde de lei vechi în 2007 pentru cumpărarea terenului de trei hectare din pădurea Trivale, de la Ileana Brătianu:

„Conform menţiunilor din cuprinsul contractului din 13 martie 2007, preţul acestei vânzări a fost de 200.000 lei. Precizez însă că preţul vânzării a fost achitat în mod exclusiv de subsemnatul, care i-am înmânat personal suma de 200.000 lei vânzătoarei Brătianu Ileana, cu o zi înainte de încheierea contractului. La momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare din 2007, subsemnatul ocupam o funcţie publică, respectiv aceea de director al Direcţiei Silvice Argeş şi nu doream să existe interpretări eronate din partea opiniei publice. Menţionez faptul că voi dovedi cu înscrisuri faptul că suma de 200.000 lei fusese dobândită de mine anterior numirii mele în funcţia mai sus arătată, prin vânzarea unor bunuri imobiliare şi prin contractarea unor împrumuturi bancare. Mai arăt faptul că nu am dorit achiziţionarea terenului pe numele fiicei mele, întrucât aceasta purta acelaşi nume de familie cu al meu, de altfel rar întâlnit, pentru aceleaşi considerente pentru care nu am cumpărat terenul direct pe numele meu”, declara Jinga la procesul cu fostul ginere.

Interesant este faptul că numele fostului ginere a lui Jinga, Ionuţ Paraschiv, cel care a cumpărat terenul de la Ileana Brătianu, cu bani de la viitorul tată socru, mai apare într-un dosar de vânzare a unor terenuri valoroase, respectiv două terenuri, unul de 1.881 mp şi altul de 9.854 mp, de lângă Hanul Valea Ursului, pe care acesta le-a vândut în 2008 aceluiaşi israelian care a cumpărat şi 15,5 hectare de teren în pădurea Trivale de la magnatul Ivănescu.

Va urma.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne