România, reclamată la Curtea de Justiţie a UE pe problema gestionării deşeurilor

Comisia Europeană
Comisia Europeană (Facebook)

Comisia Europeană a reclamat România la Curtea de Justiţie a UE pe motiv de neîndeplinire a obligaţiei de a revizui şi adopta planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile şi ale economiei circulare.

Potrivit Adevărul.ro, în pofida avertismentelor CE, autorităţile române nu şi-au îndeplinit obligaţia de a revizui şi actualiza planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri. Revizuirea ar fi trebuit să aibă loc cel târziu în 2013.

În consecinţă, în septembrie 2015, Comisia a iniţiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor iar în mai 2016 a trimis României un aviz motivat, solicitându-le autorităţilor să adopte rapid aceste instrumente de bază prevăzute de legislaţia în materie de deşeuri.

Proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor au fost iniţiate împotriva mai multor state membre, printre care Belgia, Cipru, Croaţia, Italia, Franţa, Spania şi Slovenia. Aceste cazuri se află în stadii diferite, iar două au fost deja închise (Slovenia şi Croaţia) după adoptarea unor planuri şi programe adecvate.

Directiva-cadru privind deşeurile, respectiv Directiva 2008,98/CE, are ca scop protejarea mediului şi a sănătăţii umane prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse în contextul generării şi al gestionării deşeurilor, precum şi prin reducerea impactului general şi creşterea eficienţei folosirii resurselor.

În temeiul directivei, statele membre trebuiau să adopte, până la 12 decembrie 2010, planuri naţionale de gestionare a deşeurilor, şi până la 12 decembrie 2013, programe de prevenire a generării de deşeuri.

România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor municipale solide, înregistrând în 2015 cea mai mare rată de depozitare a deşeurilor din UE, mai exact 72 %, cu mult peste media UE de 25,6 %, mai arată sursa citată.